Frigul ar putea avea un rol important în procesul de îmbătrânire, prin activarea unui mecanism molecular care protejează celulele și țesuturile. Un studiu publicat în revista Nature arată cum expunerea la frig stimulează producerea unei substanțe care ajută organismul să mențină echilibrul proteinelor și sănătatea țesuturilor.
Deși efectele temperaturilor scăzute asupra longevității sunt studiate de mai bine de un secol, mecanismele biologice care explică acest fenomen nu erau pe deplin cunoscute. Cercetarea recentă aduce noi indicii despre felul în care frigul ar putea influența procesul de îmbătrânire, relatează ScienceAlert.
Ce se întâmplă în organism atunci când este expus la frig
Cercetătorii au identificat un mecanism care implică dihidrobiopterina (BH2), un metabolit produs în organism. Expunerea la temperaturi moderat scăzute stimulează, în special la nivelul țesutului muscular, producerea acestei substanțe. „Am demonstrat cu entuziasm că temperaturile moderat scăzute determină o producție semnificativă a unui anumit metabolit, BH2, care este sintetizat, stocat și ulterior eliberat de țesutul muscular”, a explicat David Vilchez, biolog molecular la Universitatea din Köln, Germania.
Ulterior, BH2 ajunge în alte zone ale organismului, unde contribuie la menținerea echilibrului proteinelor și la protejarea țesuturilor pe măsură ce organismul îmbătrânește.
Cum ar putea frigul să încetinească procesul de îmbătrânire
În experimentele lor, oamenii de știință au descoperit că temperaturile scăzute activează o enzimă numită CAT-4, în special la nivelul musculaturii. Aceasta stimulează producerea metabolitului BH2, care este apoi transportat către alte țesuturi. Rolul său este important pentru menținerea echilibrului proteinelor din celule. Acest proces, cunoscut drept proteostază, ajută organismul să controleze producerea, funcționarea și eliminarea proteinelor deteriorate sau anormale.
Experimentele realizate pe viermi au arătat că blocarea mecanismului reduce efectele benefice ale frigului asupra longevității. În schimb, activarea acestuia limitează acumularea proteinelor nocive, asociate inclusiv cu boli neurodegenerative precum boala Huntington.
Ar putea fi obținute beneficiile frigului fără expunerea la temperaturi scăzute?
Unul dintre cele mai interesante rezultate ale cercetării este că oamenii de știință au reușit să prelungească durata de viață a viermilor prin creșterea artificială a nivelului enzimei CAT-4 în țesutul muscular. Efectul a fost observat inclusiv în condiții de temperatură normală sau mai ridicată. Descoperirea sugerează că activarea acestui mecanism ar putea reproduce unele dintre beneficiile asociate expunerii la frig, fără ca organismul să fie nevoit să suporte temperaturi scăzute.
Cercetătorii au testat și efectele BH2 asupra celulelor umane. În aceste experimente, metabolitul a redus acumularea proteinelor anormale asociate bolii Huntington și sclerozei laterale amiotrofice (SLA). Mai mult, BH2 și tirozina au redus semnele morții celulare în neuronii motori afectați de o mutație asociată SLA.
Ce înseamnă descoperirea pentru oameni
Rezultatele deschid o posibilă direcție de cercetare pentru dezvoltarea unor tratamente care să protejeze celulele și țesuturile de efectele îmbătrânirii. Totuși, este important de precizat că experimentele pe viermi și celule umane nu demonstrează că expunerea la frig prelungește viața oamenilor.
Sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismul și pentru a stabili dacă acesta poate fi activat în siguranță în organismul uman. Deocamdată, cercetarea oferă o explicație moleculară promițătoare pentru legătura dintre temperaturile scăzute și longevitate, dar nu reprezintă o recomandare de expunere la frig ca metodă de prelungire a vieții.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment