Grădina pe metru pătrat reprezintă o tehnică de grădinărit ce presupune împartinea unei suprafeţe în mai mai multe secţiuni cu lungimea şi lăţimea de 30 cm. Scopul este creearea unei grădini de legume mici, însă intens cultivate. Singura critică a acestui mod de a organiza o grădina o reprezintă faptul că plantele sunt mult prea apropiate una de cealaltă, ceea ce nu le permite o dezvoltare corespunzătoare. Mal Bartholomew a inventat termenul de “grădini pe metru pătrat” în anul 1981, când a publicat cartea cu acelaşi nume. Utilizând această metodă, spaţiul este folosit mult mai eficient.
Chiar dacă aveţi la dispoziţie o grădina mare, acest tip este ideal, deoarece necesită mult mai puţină muncă. De obicei, numărul de buruieni va fi mult mai mic, având în vedere că plantele sunt aşezate la o distanţă mică una de cealaltă şi fiecare centimetru pătrat este cultivat tot timpul anului. Buruienile existete vor trebui însă smulse manual. De asemenea, având în vedere creşterea continuă, nu toate legumele vor putea fi culese în acelaşi timp.
Melegarele
Melegarele sunt locuri special amenajate pe un strat de gunoi de grajd, în care se cultivă răsadurile. Ele au următoarele beneficii conform Ohio State University: randamentul mare, îmbunătăţirea solului, uşurinţa cu care se munceşte, uşurinţa cu care sunt controlaţi dăunătorii, conservarea apei. Un melegar trebuie să aibe dimensiuni care să va permită accesul la toate plantele, fără să fie nevoie să va urcaţi pe el. Randamentul este mare deoarece pământul este amestecat cu îngrăşământ.
Grădinile verticale
Grădinile verticale permit utilizarea eficientă a spaţiului, însă sunt plăcute şi din punct de vedere estetic. Plantele pot creşte pe pereţi sau garduri, ajutând astfel la răcorirea spaţiilor sau obturarea vederii în spaţii pe care le doriţi a fi mai intime.
La grădinile verticale este foarte importantă alegerea plantelor: roşiile, castraveţii, porumbul, perele, pepenii şi fructul pasiunii sunt perfecte. Chiar şi zucchini şi alte tipuri de dovleci pot fi crescuţi în grădini verticale.
Sfaturi pentru o grădină verticală:
1.) Asiguraţi-va că plantele nu le vor face umbră celor care iubesc soarele.
2.) Creşteţi plantele pe partea de sud a suportului, pentru a asigura cantitatea maximă de raze solare.
3.) Nu uitaţi de apă. Grădinile verticale trebuie udate mai des decât cele convenţionale.
4.) Pământul trebuie să fie adânc şi drenat.
5.) Recoltele grele, precum pepenii şi dovlecii vor avea nevoie de mai mult suport. Construiţi “hamace” din fâşii de material şi legaţi-le de o parte şi de alta a legumelor.
Plantarea multiplă
Această metodă presupune plantarea a două sau mai multe plante în acelaşi loc şi în acelaşi timp. Acest lucru poate fi făcut prin plantarea a două rânduri alternative sau alternarea plantelor într-un rând. Plantele trebuie să aibe nevoi similare în ceea ce priveşte lumina şi apa. Următorii factori trebuie luaţi în considerare: durata de creştere a plantei, înălţimea ei, posibile efecte negative pe care le poate avea asupra altor plante, ce sezon preferă, câtă lumină preferă, nutrienţii şi cantitatea de apă de care au nevoie.
Sucessiunea şi schimbul de plante
Odată ce aţi recoltat legumele, trebuie să plantaţi altele. Legumele de la începutul anului (mazăre, salată, broccoli) vor fi urmate de legume ce au nevoie de mai multă căldură (ardei, roşii, fasole). Alte legume, precum spanacul, pot fi plantate la intervale de 2-3 săptămâni penru a avea o recolta continuă.
Planificare & Design
Planificarea trebuie începută din timp. Lunile ianuarie şi februarie sunt cele mai indicate.
1.) Adu-ţi aminte ce a mers şi ce nu a mers anul trecut.
2.) Trasează pe o hârtie spaţiile destinate pentru a fi cultivate.
3.) Alege plantele pe care vrei să le cultivi.
4.) Alege cu atenţie succesiunea plantelor.
5.) Comandă seminţele.
Leave a comment