Ca în ultimii zece ani, România se apropie de sezonul rece cu același scenariu riscant: Sistemul Eletroenergetic Național nu este pregătit să facă față vârfurilor de consum, iar soluția pare să rămână, din nou, importul de energie scumpă.
Pe măsură ce temperaturile scad, autoritățile verifică anual câtă energie putem produce, ce rezerve avem, cât putem importa și cum ar arăta consumul în condiții de frig extrem. Dispecerul Energetic Național (DEN) a pus din nou pe masa Guvernului scenariile pentru iarna 2025–2026, urmând formarea obișnuitului „comandament de iarnă”.
Între timp, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, insistă asupra teoriei că România are printre cele mai mari prețuri la energie din Europa fiindcă „importăm energie scumpă pe vârf de consum și vindem energie ieftină când nu o putem consuma”. Doar că în sezonul rece această explicație devine discutabilă, deoarece energia ieftină – în special cea fotovoltaică – lipsește aproape complet din sistem. Rămân doar sursele clasice și energia eoliană, care depinde de condițiile meteo.
Cu alte cuvinte, iarna aceasta Sistemul Eletroenegetic National din România ar putea depinde exact de ceea ce ministrul critică: importurile de energie scumpă. Iar perspectiva unei scăderi a prețurilor la energie în primăvara viitoare nu are o bază reală, întrucât în componenta de generare nu se preconizează schimbări majore nici până la finalul anului viitor.
Pentru moment, problema principală nu este prețul, ci disponibilitatea – dacă vom avea suficientă energie pentru a acoperi cererea.
Două scenarii pentru iarna 2025–2026
Raportul Dispecerului Energetic Național, transmis recent Guvernului, arată clar: consumul de energie va fi mai mare decât anul trecut. Documentul include două scenarii pentru perioada 1 noiembrie 2025 – 31 martie 2026:
- Scenariul moderat: temperaturi apropiate de mediile multianuale (între 4,6°C în noiembrie și 4,1°C în martie, cu un minim de -1,9°C în ianuarie). Prognoza de consum intern brut: 25.280 GWh, cu 1,7% mai mult decât în 2024.
- Scenariul pesimist: temperaturi medii cu 2°C mai scăzute decât cele obișnuite. Prognoza de consum: 26.130 GWh, cu 5,1% mai mare față de anul trecut.
DEN a evaluat și capacitatea de producție a tuturor categoriilor de producători, incluzând ipoteza că unele grupuri pe cărbune ar putea fi închise începând cu 1 ianuarie 2026, conform angajamentelor României față de Comisia Europeană.
În aceste condiții, vârful de consum ar urma să atingă 9.100 MW în scenariul moderat și 9.500 MW în cel pesimist.
Deficit major și dependență de importuri
Concluzia raportului este categorică: producția internă nu va acoperi vârfurile de consum.
„Atât în scenariul moderat, cât și în scenariul pesimist, vârful de consum nu se poate acoperi integral din producția internă, fiind necesar importul de energie electrică. Astfel, în scenariul moderat, la vârful de consum de seară se înregistrează un deficit de aproximativ 1.120 MW. (…) Diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță în acest scenariu este de aproximativ 1.600 MW.
În scenariul pesimist, la vârful de seară se înregistrează un deficit de producție de aproximativ 3.800 MW (…), iar diferența neacoperită pentru funcționarea în condiții de siguranță este de aproximativ 4.300 MW.”
Iar precedentul nu e încurajator: în iarna 2017, Bulgaria – unul dintre principalii furnizori externi ai României – s-a confruntat cu un deficit major și a cerut sprijinul României, cerere refuzată pe motivul lipsei resurselor interne. Acum, dacă situația s-ar repeta, nimic nu garantează că vecinii noștri nu ne-ar întoarce gestul.
Importurile din vest, prin Ungaria sau Serbia, sunt limitate din cauza interconexiunilor slabe, iar România s-a angajat să sprijine energetic Republica Moldova și, parțial, Ucraina. O generozitate greu de justificat, în condițiile în care nici propriul consum intern nu este asigurat complet.
Estimarea producției pentru iarna 2025–2026
Producția totală estimată de DEN pentru perioada noiembrie 2025 – martie 2026 este de 23.240 GWh. Cele mai mari speranțe sunt puse în centralele hidroelectrice și cele pe hidrocarburi.
Totuși, raportul avertizează că prognoza Hidroelectrica este bazată pe condiții aproape ideale – 95% hidraulicitate pe Dunăre și 85% pe apele interioare, în contextul retragerii centralei Vidraru pentru retehnologizare. În realitate, lipsa precipitațiilor sau perioadele cu temperaturi extrem de scăzute pot reduce semnificativ producția hidro.
„În funcție de evoluția situației hidrologice, valorile pot suferi modificări”, se menționează în raport.
Astfel, România va avea nevoie, în fiecare lună de iarnă, de importuri între 300 și 650 GWh pentru a menține sistemul electroenergetic național stabil.
Problema nu este doar de natură economică, ci strategică: în contextul geopolitic actual, dependența de importuri de energie scumpă poate deveni o vulnerabilitate reală.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment