O analiză realizată de Greenpeace România în parteneriat cu SkyTruth scoate la iveală amploarea poluării din zona românească a Mării Negre. Folosind imagini satelitare și sisteme de analiză bazate pe inteligență artificială, organizațiile au identificat sute de pete de petrol și combustibil pe suprafața mării.
Datele au fost integrate într-o hartă interactivă care arată unde apar cele mai multe deversări și ce surse ar putea sta la baza acestora.
Peste 1.300 de kilometri pătrați afectați
Între aprilie 2022 și septembrie 2025, analiza satelitară a identificat 226 de pete de poluanți pe suprafața Mării Negre, cu o suprafață totală estimată la 1.308 km². Potrivit organizațiilor implicate, aria afectată este de aproximativ 5,5 ori mai mare decât suprafața Municipiului București.
Dintre aceste pete, 55 au fost detectate în zone protejate și acoperă aproximativ 162 km². Alte 11 pete, cu o suprafață totală de aproape 113 km², ar putea proveni de la infrastructura offshore de petrol și gaze.
Urmele lăsate de nave și platforme petroliere
Cercetătorii spun că forma petelor oferă indicii despre sursa poluării. Urmele lungi și aproape drepte indică deversări provenite de la nave aflate în mișcare, în special pe rutele maritime către și dinspre Bosfor.
În schimb, petele cu forme ondulate, influențate de curenți și vânt, apar mai ales în apropierea infrastructurii petroliere și de gaze din larg. Printre zonele afectate se numără și arii protejate precum Delta Dunării și „Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov”.
„Multe cazuri nu apar în statisticile oficiale”
Reprezentanții Greenpeace avertizează că astfel de deversări sunt adesea subraportate. Potrivit organizației, evacuarea apelor contaminate cu combustibil și lubrifianți continuă să fie o practică frecventă în transportul maritim.
Totodată, analiza a evidențiat și posibile scurgeri asociate infrastructurii offshore de petrol și gaze, cazuri care apar rar în datele oficiale privind poluarea marină.
Cum au fost identificate petele de petrol
Analiza a fost realizată cu ajutorul platformei Cerulean, dezvoltată de SkyTruth. Sistemul utilizează inteligență artificială pentru a detecta posibile urme de petrol în imaginile satelitare, după care fiecare imagine este verificată manual de experți. Cercetătorii au corelat apoi imaginile cu traseele navelor și cu poziția platformelor petroliere pentru a estima sursele probabile ale poluării.
Organizațiile spun că monitorizarea satelitară oferă un nivel de transparență fără precedent asupra fenomenului, chiar dacă amploarea reală a poluării ar putea fi mai mare din cauza limitărilor imaginilor satelitare și a condițiilor meteo.
Harta interactivă realizată de cele două organizații poate fi consultată AICI.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment