Hantavirusul este un virus transmis în principal de rozătoare, iar infecția poate varia de la o formă ușoară până la o afecțiune severă care evoluează rapid. Primele simptome pot semăna cu cele ale unei gripe, însă anumite tipuri de hantavirus pot afecta grav plămânii sau rinichii și pot necesita intervenție medicală de urgență.
Riscul de infectare este mai mare în locurile în care există rozătoare, în special atunci când oamenii intră în contact cu urina, fecalele sau saliva acestora. De aceea, curățarea spațiilor contaminate, activitățile agricole, campingul și locuirea în zone cu infestări de rozătoare pot crește riscul de expunere.
Ce este hantavirusul și ce boli poate provoca
Hantavirusurile formează o familie de virusuri care circulă în populațiile de rozătoare. Diferitele tulpini sunt asociate cu regiuni geografice distincte și pot produce manifestări diferite la oameni.
În America de Nord, virusul Sin Nombre este unul dintre agenții care pot provoca sindromul pulmonar cu hantavirus. În America de Sud circulă, printre altele, virusul Andes, care este neobișnuit prin faptul că poate fi transmis și între persoane în anumite condiții.
În Europa și Asia sunt întâlnite hantavirusuri din categoria celor numite „Old World”. Acestea sunt asociate în special cu febra hemoragică cu sindrom renal, o afecțiune care poate afecta grav funcția rinichilor.
Severitatea bolii depinde de tulpina virală și de răspunsul organismului. Unele infecții pot avea o evoluție relativ ușoară, în timp ce altele pot progresa într-un timp scurt către complicații care pun viața în pericol.
Cum ajunge hantavirusul de la rozătoare la oameni
Cea mai frecventă cale de infectare este expunerea la particule contaminate provenite de la rozătoare. Urina, fecalele și saliva animalelor infectate pot contamina suprafețe, obiecte sau praful din încăperi.
Un risc important apare atunci când excrementele sunt măturate sau aspirate uscat. În acest fel, particulele contaminate pot ajunge în aer și pot fi inhalate.
Infecția poate apărea și prin contact direct cu rozătoarele, inclusiv prin mușcături, sau prin consumul unor alimente contaminate.
Printre situațiile în care expunerea poate fi mai probabilă se numără:
- locuirea sau lucrul în spații cu infestări de rozătoare;
- curățarea podurilor, subsolurilor, hambarelor sau cabanelor în care au intrat rozătoare;
- activitățile agricole și forestiere;
- campingul și cazarea în spații folosite rar;
- contactul cu zone naturale în care trăiesc rozătoare sălbatice;
- păstrarea necorespunzătoare a alimentelor, care poate atrage animalele.
Transmiterea de la om la om este considerată neobișnuită. Ea a fost documentată în special în cazul virusului Andes și apare în contextul contactului apropiat și prelungit cu o persoană infectată.
Ce rozătoare pot purta hantavirusul
Speciile implicate diferă în funcție de regiune. Printre rozătoarele care pot găzdui diferite tipuri de hantavirus se află șoareci de câmp, șoareci cu picioare albe, șoareci de cerb și anumite specii de șobolani.
Un aspect important este că animalele purtătoare pot părea perfect sănătoase. Prezența virusului nu înseamnă neapărat că rozătoarea prezintă semne evidente de boală.
Primele simptome ale infecției cu hantavirus
Manifestările apar, de regulă, după o perioadă de incubație de una până la trei săptămâni, deși intervalul poate fi mai lung. La început, simptomele pot fi ușor confundate cu cele ale unei infecții respiratorii obișnuite.
Printre semnele posibile se numără:
- febră;
- frisoane;
- dureri de cap;
- dureri musculare;
- oboseală accentuată;
- amețeli;
- greață, vărsături sau diaree;
- dureri abdominale.
Evoluția ulterioară depinde de tipul de hantavirus implicat.

Când infecția afectează plămânii
Sindromul pulmonar cu hantavirus este una dintre cele mai grave forme ale bolii. După etapa inițială, pacientul poate dezvolta rapid tuse, dificultăți de respirație, ritm cardiac accelerat și senzație de presiune sau constricție în piept.
Acumularea de lichid în plămâni poate împiedica oxigenarea normală a organismului. În formele severe, poate apărea șocul și poate fi necesară susținerea funcțiilor vitale în terapie intensivă.
Când sunt afectați rinichii
Hantavirusurile din Lumea Veche pot provoca febră hemoragică cu sindrom renal. În acest caz, pe lângă febră și dureri de cap, pot apărea tulburări de vedere, dureri abdominale sau lombare, greață și manifestări cutanate.
Scăderea cantității de urină sau apariția sângelui în urină sunt semne care pot indica afectarea renală. În cazurile severe, infecția poate duce la insuficiență renală și scăderea importantă a tensiunii arteriale.
Cât de periculos este hantavirusul
Nu toate infecțiile cu hantavirus au aceeași severitate. Prognosticul depinde în primul rând de tulpina implicată și de forma clinică dezvoltată.
Sindromul pulmonar cu hantavirus este o afecțiune severă, cu o rată de mortalitate de aproximativ 38%, potrivit CDC. În cazurile grave, deteriorarea funcției pulmonare și cardiace se poate produce într-un interval foarte scurt, motiv pentru care intervenția medicală este esențială.
Și formele care afectează rinichii pot avea o evoluție severă. Unele tulpini, precum Hantaan și Dobrava, sunt asociate cu rate de mortalitate de ordinul câtorva procente până la aproximativ 15%, în timp ce formele produse de virusuri precum Puumala, Saaremaa sau Seoul au, în general, o mortalitate mult mai redusă.
Complicațiile severe pot include insuficiență de organ, sindrom de detresă respiratorie acută, șoc și tulburări grave ale coagulării.
Cum este diagnosticat hantavirusul
Diagnosticul poate fi dificil în primele faze, deoarece simptomele seamănă cu cele produse de numeroase alte infecții.
Medicul va ține cont nu doar de simptome, ci și de istoricul pacientului: contactul cu rozătoare, curățarea unor spații posibil contaminate, activitățile profesionale, călătoriile sau expunerea în zone în care virusul este prezent.
Pentru confirmare pot fi utilizate analize de sânge care identifică anticorpi specifici sau teste moleculare, inclusiv RT-PCR, în funcție de situația clinică și de tipul de hantavirus suspectat.
Există tratament pentru hantavirus?
În prezent, nu există un tratament antiviral specific care să vindece toate formele de infecție cu hantavirus. Tratamentul este în principal de susținere și depinde de gravitatea bolii.
Pacienții cu forme severe pot avea nevoie de oxigen, administrare intravenoasă de fluide, ventilație mecanică și monitorizare în terapie intensivă. În cazul afectării renale importante poate fi necesară dializa, iar în anumite forme pulmonare critice poate fi utilizată ECMO, o metodă avansată de susținere a funcției cardiopulmonare.
Tocmai pentru că boala se poate agrava rapid, recunoașterea timpurie a semnelor de alarmă și prezentarea la medic sunt importante.
Cum reduci riscul de infectare cu hantavirus
Cea mai bună metodă de prevenție este limitarea contactului cu rozătoarele și cu materialele contaminate de acestea.
În locuință și în spațiile de lucru, este util să fie astupate fisurile și găurile prin care pot pătrunde rozătoarele, iar alimentele și gunoiul să fie păstrate în recipiente bine închise. În zonele cu infestări, pot fi necesare măsuri de deratizare.
O atenție specială trebuie acordată curățării spațiilor în care au fost găsite excremente de rozătoare. Acestea nu trebuie măturate sau aspirate uscat, deoarece procedura poate ridica în aer particule contaminate.
Înainte de curățare, zona trebuie aerisită, iar suprafețele și excrementele trebuie umezite cu o soluție dezinfectantă adecvată. Se recomandă folosirea mănușilor și a unei protecții respiratorii corespunzătoare, urmată de spălarea atentă a mâinilor.
La camping sau în timpul călătoriilor în zone rurale, alimentele trebuie păstrate în recipiente închise, iar spațiile de cazare folosite rar trebuie verificate înainte de ocupare.
Hantavirusul nu reprezintă o infecție obișnuită pentru majoritatea oamenilor, însă expunerea la rozătoare poate transforma o situație aparent banală într-un risc real. Dacă după contactul cu un spațiu infestat apar febră, dureri musculare, tulburări digestive sau, mai ales, dificultăți de respirație, este important ca medicul să fie informat despre posibila expunere.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment