Cu toții ne surprindem măcar o dată pe zi gândindu-ne la viața de după izolare. Sau după carantină. Poate că ni se întâmplă asta atunci când citim dintr-o carte un pasaj care descrie o plajă sau atunci când un copil ne arată desenul lui în care se pot vedea munți de un verde aprins și animăluțe încântate de prezența oamenilor.
Cert este că lumea s-ar putea schimba radical odată ce această criză va fi depășită. Sau, spun specialiștii, ar trebui să o facă de dragul generațiilor viitoare. Haideți să vedem trei zone al civilizației care s-ar putea schimba în bine după ce vom putea ieși din nou să ne bucurăm de lumea de afară. Adică în curând, evident.

O lume a soluțiilor open source

Începem în forță, cu una dintre schimbările ce reprezintă deja de ceva timp o mare provocare pentru întreaga umanitate. Ideea de a crea soluții inovatoare pentru problemele uriașe ale întregului mapamond și apoi de a oferi această soluție tuturor, gratuit, este în același timp incitant dar și complicat. Criza pandemiei de coronavirus ne-a arătat însă faptul că oamenii pot lucra împreună indiferent de limbă, naționalitate sau viziuni politice. Atâta timp cât îi leagă dorința da a-i ajuta pe semenii lor.

Și se poate. În septembrie 2018, Ford și Uber și-au dat mâna în cadrul proiectul SharedStreets, care își propunea la acea vreme să ajungă în 30 de orașe ale lumii și să facă traficul ceva mai respirabil. Un exemplu de competitori care s-au aliat pentru binele tuturor potențialilor clienți, nu credeți?

Ideea unei lumii în care soluțiile open source să fie ceva la ordinea zilei și nu o excepție de la regulă este însă o idee mai veche: în anii `50, compania suedeză Volvo breveta centura de siguranță în trei puncte. Faptul că Volvo a decis să ofere brevetul cu titlu gratuit oricărui producător de mașini a fost o mișcare ce a salvat milioane de vieți. Să fim așadar ca Volvo!

Natura merită mai mult respect din partea noastră!

Pentru prima dată în multi ani, în centrul marilor orase din tara noastra, putem auzi ciripitul păsărelelor. În După ce mi-am completat o declarație, am ieșit timp de jumătate de oră la cumpărături, la supermarketul din apropierea casei. Pentru prima dată în cinci ani de când locuiesc în București, în centrul orașului am putut auzi ciripitul păsărelelor. În miezul zilei.

Cel mai probabil ați văzut și voi numeroase imagini din satelit care ne arată felul în care marile orașe s-au schimbat în această perioadă în care oamenii stau mai mult acasă, izolați. Puteți vedea mai multe astfel de exemple și în acest link. Cu siguranță, această criză trebuie să ne pună pe gânduri cu privire la felul în care ne raportăm la natură. Chiar dacă pandemia de Covid-19 este un fenomen natural și un rezultat al mutațiilor naturale suferite de un virus, felul în care s-a răspândit boala pe tot globul ne vorbește clar despre problemele pe care le are lumea civilizată.

Zeci de ani omul a intrat tot mai mult în habitatele naturale ale diferitelor specii de animale, iar acum vedem și partea negativă. Astăzi, omul ajunge să se confrunte cu viruși de care în trecut ar fi fost protejat de bariera naturală pe care, de-a lungul timpului, a forțat-o fără încetare. Cu siguranță trebuie să ne gândim bine la relația noastră cu natura, la fel cum trebuie să avem în vedere că poluarea excesivă poate influența rapiditatea cu care un virus se propagă în orașele în care trăim.

Economia și valoarea lucrurilor pe care le cumpărăm?

Nu vi se pare că în carantină trăiți o viață aproape minimalistă? O astfel de criză globală este un prilej bun pentru a înțelege mai bine care sunt lucrurile cu adevărat valoroase pentru fiecare dintre noi. Brusc, mașina din parcare înseamnă foarte puțin, având în vedere că restricțiile de circulație fac aproape imposibilă utilizarea ei. Hainele scumpe? Am descoperit că mi-ar fi greu spre imposibil să mai port un costum, în condițiile în care, în această perioadă, ies din casă atât de rar.

Felul în care ne raportăm la economie s-ar putea schimba radical în perioada ulterioară crizei Covid-19. Ca niciodată vom începe să fim atenți la clauzele de „forță majoră” din contractele pe care le semnăm, pentru că acum vom știi că „forța majoră” este ceva cu care chiar ne-am putea confrunta.

În plus, oamenii vor înțelege cel mai probabil că accesul la internet este crucial pentru orice criză. Faptul că încă mai avem o economie global care să funcționeze fie și la capacitate redusă este ceva ce se datorează în mare parte internetului. Prin urmare, paradigma trebuie să se schimbe: internetul este o utilitate, nicidecum un lux.
Este crucial să deprindem cât mai multe lecții din fiecare criză prin care trecem, iar cea de acum ar putea să ne schimbe felul în care vom trăi în continuare. Dacă suntem responsabili și înțelegem ceea ce natura ne comunică în această perioadă, avem șansa nesperată de a ne fi mai bine după ce ne-a fost mai rău pentru o scurtă perioadă de timp.