O lume îndepărtată, cunoscută pentru nuanța sa neobișnuită de roz, continuă să îi surprindă pe astronomi. Folosind observațiile realizate de Telescopul Spațial James Webb, cercetătorii au descoperit noi indicii despre compoziția atmosferei acestui obiect cosmic, inclusiv posibilitatea existenței unor nori alcătuiți din particule de sare. Studiul oferă una dintre cele mai detaliate analize realizate până acum asupra lui GJ504b, un corp ceresc aflat la aproximativ 57 de ani-lumină de Pământ, a cărui natură rămâne încă subiect de dezbatere în comunitatea științifică.
Un obiect care nu se încadrează ușor într-o categorie
GJ504b a fost descoperit în 2013 și orbitează o stea asemănătoare Soarelui la o distanță impresionantă, de peste 40 de ori mai mare decât cea dintre Pământ și Soare. Din cauza caracteristicilor sale neobișnuite, cercetătorii nu au stabilit încă dacă este o planetă gigantică sau o pitică maro, adică un obiect prea mic pentru a deveni o stea.
Din acest motiv, specialiștii îl descriu drept un companion cu masă planetară, până când noi observații vor clarifica originea sa.
Datele Telescopului James Webb au schimbat imaginea
Luminozitatea foarte redusă a lui GJ504b a făcut ca studiul său să fie extrem de dificil cu telescoapele aflate pe Pământ. Performanțele Telescopului Spațial James Webb au permis însă obținerea unor observații mult mai precise, oferind cercetătorilor informații noi despre atmosferă și structura obiectului.
Analiza indică faptul că GJ504b este puțin mai mică decât Jupiter, însă masa sa este de aproximativ 25 de ori mai mare. În plus, estimările arată că este mult mai veche decât se credea anterior, având o vârstă cuprinsă între 2,5 și 4,5 miliarde de ani. Temperatura atmosferei sale este de aproximativ 290 de grade Celsius, o valoare considerată scăzută pentru un obiect atât de masiv.
Nori de sare, cea mai plauzibilă explicație
În timpul interpretării datelor spectrale, cercetătorii au observat un comportament neobișnuit al atmosferei, care nu putea fi explicat prin modelele clasice.
Simulările au început să corespundă observațiilor doar după introducerea unor nori formați din compuși precum clorura de potasiu sau sulfura de zinc. Aceste particule ar putea acționa ca un strat care ascunde parțial moleculele aflate în regiunile mai profunde ale atmosferei. Dintre toate variantele analizate, modelul bazat pe nori de sare s-a potrivit cel mai bine cu datele obținute de telescop.
O atmosferă bogată în compuși chimici
Pe lângă posibilii nori de sare, atmosfera lui GJ504b conține un amestec complex de substanțe, printre care vapori de apă, metan, monoxid de carbon, amoniac și hidrogen sulfurat.
De asemenea, analiza indică o concentrație ridicată de elemente precum carbonul, oxigenul și sulful, într-o proporție diferită față de steaua în jurul căreia orbitează. Acest detaliu îi face pe cercetători să creadă că GJ504b s-ar fi format într-un disc protoplanetar, într-un mod asemănător planetelor gigantice din Sistemul Solar, și nu prin procesul specific formării stelelor.
Descoperirea ar putea schimba modul în care sunt studiate planetele gigantice
Rezultatele studiului demonstrează capacitatea Telescopului Spațial James Webb de a analiza în detaliu atmosferele unor obiecte foarte îndepărtate și slab luminate.
Cercetătorii speră că observațiile viitoare vor confirma existența acestor nori exotici și vor oferi răspunsuri privind originea lui GJ504b, unul dintre cele mai neobișnuite corpuri cerești descoperite până în prezent.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment