O echipă de oameni de ştiinţă de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics şi Moscow State University au identificat 11 galaxii fugare care au fost aruncate din casele lor pentru a rătăci prin vidul spaţiului intergalactic. În timp ce stele sau chiar grupuri de stele au mai fost văzute „să evadeze” din galaxii, observarea unor galaxii care să facă acest lucru reprezintă o cu totul altă frontieră finală în astrofizică.
Descoperirea, care a fost publicată în revista Science l-a citat pe astronomul care a condus operaţiunea, Igor Chilingarian: „Aceste galaxii se confruntă cu un viitor singuratic, exilat de clusterele de galaxii în care obişnuiau să existe.”
Dacă vă întrebaţi cum poate fi o galaxie „fugară”, nu sunteţi singurii, dar potrivit lui Chilingarian şi echipei sale, un obiect este clasificat ca fiind fugar dacă se mişcă mai repede decât viteza de evacuare, ceea ce înseamnă că se poate îndepărta de originile sale fără a se mai întoarce.Pentru stelel fugare, acea viteză este de mai mult de un milion de mile pe oră (500 km/s), dar galaxiile fugare trebuie să se deplaseze şi mai repede, călătorind cu până la 6 milioane de mile pe oră (3 000 km/s) – iar echipa a identificat 11 astfel de galaxii!
Obiectivul iniţial al echipei a fost să identifice noi membrii ai unei clase de galaxii numite compact eliptice, care sunt grupuri de stele mai mari decât clusterele de stele dar mai mici decât o galaxie tipică, care se întinde la „doar” câţiva ani lumină. ( Pentru aceia dintre voi care au nevoie de un termen de comparaţie, galaxia noastră, Calea Lactee, străbate 100 000 ani lumină.)
Erau cunoscute doar 30 de galaxii eliptice compacte înainte de efectuarea studiului, toate cu reşedinţa în clustere de galaxii. Cu toate acestea, Chilingarian şi echipa sa au identificat aproape 200 de galaxii compacte eliptice, anterior necunoscute, dintre care 11 erau izolate într-un mod ciudat şi departe de toate celelalte galaxii mari sau clustere de galaxii. „Primele eliptice compacte au fost găsite în clustere deoarece acolo este locul în care caută toată lumea. Ne-am extins căutările şi am găsit neaşteptatul.” – co-autorul Ivan Zolotukhin.
Aceste galaxii compacte izolate erau neaşteptate pentru că tereticienii au crezut că originile lor erau din galaxiile mari care au fost deposedate de majoritatea stelelor prin interacţiuni cu galaxii şi mai mari. În timp ce o stea de viteză mare poate fi creată în cazul în care un sistem binar de stele rătăcește aproape de gaura neagra din centrul galaxiei noastre, un compact eliptic poate, în teorie, să fie împerecheat cu o galaxie mare care a fost deposedată de stelele sale. Dacă este prinsă apoi şi o a treia galaxie în acest dans gravitaţional, atunci ea ar putea arunca compactul eliptic.
„Este o interacţiune three-body clasică,” notează Chilingarian.
Deci, îţi spune şi un astrofizician: dacă sunt implicate trei corpuri, unul este aruncat departe, în mod inevitabil!
Leave a comment