Plantele nu sunt decoruri ale mediului înconjurător, scufundându-se în soare și având o existență pasivă. Acestea sunt de fapt comunicatori activi și se angajează într-o relație complexă cu mediul. Plantele nu numai comunică între ele, ci îşi și iau măsuri pentru a se proteja de pradă. Aproximativ 200 de specii de plante, de exemplu, fabrică o substanță asemănătoare lipiciului care atrage nisip sau sol.
Plantele îşi creează sisteme de apărare
“Armura de nisip” a făcut obiectul a numeroase teorii. Unii cercetători au sugerat că plantele se acoperă în nisip ca o formă de camuflaj sau pentru o protecție suplimentară în timpul furtunilor de nisip. Alții au susținut că poate avea de-a face cu retenția apei sau protecția împotriva radiațiilor.
O nouă cercetare publicată în revistele de specialitate a dezvăluit care ar putea fi adevăratul său scop care stă la baza acestui mecanism, care este de a descuraja prădătorii de a lua o mușcătură.
Plantele utilizează “armura de nisip” pentru a preveni posibilele atacuri.
Cercetătorii de la Universitatea din California, au studiat două plante diferite care se acoperă cu nisip: verbena nisipului și planta de pincushion. Într-un experiment, ei au îndepărtat cu grijă nisipul din părți ale plantelor verbene de creștere sălbatică, apoi au urmărit eventualele daune provocate de prădători.
Ei au adăugat, de asemenea, nisip la plantele sălbatice de pincushion și le-au comparat cu plantele de pincushion care au rămas fără nisip. Rezultatele au fost destul de revelatoare. Plantele de verbena fără nisip au avut de două ori mai multe daune decât plantele acoperite cu nisip.
Doar una din 19 plante a fost atacată, comparativ cu opt din 18, care nu aveau nisip. În continuare, cercetătorii doreau să afle dacă abilitatea nisipului de a camufla planta facea o diferență. Așa că au acoperit o parte din plante în nisip verde, ceea ce le-ar face să contrasteze mai mult în mediul înconjurător decât nisipul brun obișnuit. Nu s-a constatat nicio diferență între culorile verzi sau nisipoase, ceea ce sugerează că rolul acestuia nu este acela de a camufla.
Zgomotele sunt auzite şi infuenţează plantele
Într-o serie de cinci experimente care au folosit semințe de okra și dovlecei, germinate în camere izolate termic, cercetătorii au măsurat efectele biologice ale muzicii, zgomotului și energiei vindecătoare asupra creșterii semințelor. Ei au comparat seminţele netratate cu semințe expuse la sunetul muzical, zgomot roz și energie de vindecare. Semințele expuse la muzică au germinat mai repede decât semințele expuse la zgomot.
Leave a comment