Pământul reflectă din ce în ce mai puțin din radiația solară, iar această schimbare îl face să absoarbă mai multă energie. Fenomenul, observat între 2001 și 2024, este documentat într-un studiu coordonat de Norman Loeb, de la NASA Langley Research Center.
Dezechilibru între emisfere
Analiza datelor satelitare indică o diferență tot mai mare între emisfere. În timp ce emisfera sudică continuă să acumuleze energie radiativă, emisfera nordică înregistrează un deficit.
În mod tradițional, circulațiile atmosferice și oceanice compensau aceste dezechilibre, însă în ultimele două decenii acest mecanism nu a mai fost suficient pentru a menține echilibrul.
Chiar dacă diferența medie este de aproximativ 0,34 wați pe metru pătrat pe deceniu, cercetătorii subliniază că valoarea este relevantă statistic și influențează evoluțiile climatice.
Rolul gheții și al zăpezii în „luminozitatea” planetei
Un factor esențial este reducerea suprafețelor acoperite de gheață și zăpadă în emisfera nordică. Aceste suprafețe au un albedo ridicat, adică reflectă o mare parte din lumina solară.
Când sunt înlocuite de apă sau sol mai închis la culoare, energia este absorbită în loc să fie reflectată, ceea ce contribuie la încălzirea suplimentară a planetei.
Această pierdere a reflectivității creează un efect de amplificare: cu cât dispare mai multă gheață, cu atât încălzirea se intensifică.
Influența aerosolilor și a norilor
Schimbările din atmosferă joacă, de asemenea, un rol important. În emisfera nordică, reducerea poluării fine, datorată măsurilor de mediu din Europa, Statele Unite și China, a dus la scăderea cantității de aerosoli.
Acești aerosoli contribuiau la formarea norilor, care reflectă radiația solară. Mai puțini aerosoli înseamnă mai puțini nori și, implicit, o capacitate mai redusă de reflecție.
În emisfera sudică, situația a fost diferită. Evenimente precum incendiile de vegetație din Australia și erupția vulcanului Hunga Tonga au crescut cantitatea de particule din atmosferă, sporind temporar reflectivitatea.
Ce înseamnă acest fenomen pentru climă
Rezultatele pun sub semnul întrebării ideea că norii pot compensa în mod uniform diferențele dintre emisfere.
„Înțelegerea acestor procese este esențială pentru îmbunătățirea modelelor climatice”, subliniază autorii.
Tendința de „întunecare” a planetei evidențiază cât de sensibil este echilibrul climatic și cât de importantă este conservarea suprafețelor reflectorizante, precum gheața și zăpada.
Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment