Sahara produce peste jumătate din praful atmosferic la nivel global, iar în condiții de căldură extremă, secetă și vânturi puternice, particulele sunt ridicate la altitudini mari și transportate pe distanțe continentale. O mare parte din praful saharian ajunge în Americi, însă o parte importantă se deplasează spre nord, în special între lunile februarie și iunie. În ultimii ani, astfel de episoade au ajuns până în Marea Nordului și Scandinavia.
Legătura dintre încălzirea globală și aceste furtuni de praf este complexă. Temperaturile mai ridicate usucă solul și accelerează deșertificarea, facilitând ridicarea particulelor. În scenarii extreme, cantitatea de praf saharian ar putea crește cu 40-60% până la sfârșitul secolului. Totuși, evoluția depinde și de vânturi: în ultimele două decenii, unele furtuni au devenit mai rare sau mai slabe, parțial datorită creșterii vegetației în regiunea Sahel și a schimbărilor climatice la scară largă.
Impactul asupra sănătății și mediului
Efectele asupra Europei nu sunt doar vizuale. Praful saharian afectează calitatea aerului, crescând nivelul particulelor fine PM10, care pot pătrunde adânc în plămâni și pot declanșa astm sau probleme cardiovasculare. În țări precum Spania și Italia, studiile sugerează că acest praf ar putea contribui la până la 44% dintre decesele asociate poluării cu PM10.
Efectele se extind și asupra mediului. Depus pe zăpada din Alpi, praful întunecă suprafața și accelerează topirea. De asemenea, reduce eficiența panourilor solare și afectează transportul aerian și rutier prin scăderea vizibilității.
Ce soluții există
Pentru a limita fenomenul, soluțiile trebuie aplicate atât la sursă, cât și în zonele afectate. În Sahara, este esențială protejarea solului: supra-pășunatul, barajele și abandonarea terenurilor pot agrava problema. Refacerea vegetației și protejarea „biocrustei”, stratul fragil de microorganisme care stabilizează solul, sunt măsuri importante.
În Europa, accentul cade pe prevenție. Sistemele de avertizare pot anticipa aceste episoade cu până la 15 zile înainte, permițând autorităților să emită recomandări pentru populația vulnerabilă. Măsurile simple, precum îmbunătățirea ventilației clădirilor sau extinderea spațiilor verzi urbane, pot reduce expunerea.
În viitor, „centura de praf” a Saharei va rămâne un indicator vizibil al stării planetei. Fiind un fenomen transfrontalier, gestionarea lui necesită cooperare internațională și politici comune între Europa și Africa. Dacă episoadele cu cer portocaliu vor rămâne o raritate sau vor deveni o normalitate depinde de cât de serios va fi tratat acest risc comun.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment