Datoria publică a României a ajuns la 60,2% din PIB în aprilie 2026, depășind pragul de 60% stabilit prin tratatele Uniunii Europene și ultimul nivel de alertă prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Consiliul Fiscal avertizează că măsurile luate până acum au încetinit creșterea datoriei, dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza.
Potrivit raportului Consiliului Fiscal pentru 2025, România trebuie să continue consolidarea bugetară pentru a evita o creștere accelerată a datoriei în următorii ani. În caz contrar, scenariile analizate arată că aceasta ar putea ajunge la niveluri mult mai ridicate până în 2030 și 2039.
Deficitul bugetar rămâne principala problemă
România pornește de la un deficit bugetar încă foarte mare. În 2024, acesta a reprezentat 9,3% din PIB, iar în 2025 a coborât la 7,9%. Pentru 2026, ținta este de aproximativ 6% din PIB. Reducerea deficitului este necesară, însă nu garantează singură stabilizarea datoriei publice. Atât timp cât cheltuielile statului rămân considerabil peste veniturile încasate, necesarul de finanțare este ridicat, iar Guvernul trebuie să continue să se împrumute.
În acest context, măsurile de consolidare adoptate în a doua parte a anului 2025 și în primele luni din 2026 au contribuit la temperarea ritmului de creștere a datoriei. Consiliul Fiscal consideră însă că efortul trebuie continuat.
Dobânzile pun și mai multă presiune pe buget
O parte tot mai importantă din resursele statului este direcționată către plata dobânzilor. În 2025, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu aproape 14,2 miliarde de lei, adică 39,2% față de anul precedent. Ponderea acestora în PIB a urcat de la 2,1% în 2024 la 2,6% în 2025. Cheltuielile efective au fost, de asemenea, cu aproape 8,6 miliarde de lei peste suma prevăzută inițial în buget.
În același timp, dobânda medie plătită pentru datoria publică a crescut de la 3,8% în 2024 la 4,5% în 2025. Consiliul Fiscal pune această evoluție pe seama creșterii rapide a datoriei și a randamentelor ridicate ale titlurilor de stat.
România s-a împrumutat mai scump în 2025
Presiunea s-a văzut și pe piața titlurilor de stat în lei. În 2025, randamentele au crescut, în funcție de maturitate, cu aproximativ 0,6-1 punct procentual față de 2024.
Randamentul mediu a ajuns la aproximativ 7,1%, față de 6,3% în anul anterior. Pentru titlurile cu maturitatea de 10 ani, media a fost de 7,3%, iar în timpul anului a urcat până la 7,9%. Potrivit Consiliului Fiscal, printre factorii care au contribuit la această situație s-au numărat incertitudinile politice și fiscale interne, abaterea deficitului de la ținta asumată și tensiunile asociate perioadei electorale.
Practic, România, cu datoria publică deja foarte mare, a fost nevoită să plătească mai mult pentru finanțare exact într-o perioadă în care necesarul de împrumuturi era deja ridicat.
Costurile de finanțare au început să scadă
Există însă și un semnal pozitiv. Spre sfârșitul anului 2025 și în primele cinci luni din 2026, costurile de împrumut au început să se reducă, pe fondul diminuării incertitudinilor interne și al măsurilor de consolidare bugetară. Randamentul mediu pentru maturitățile analizate a coborât la aproximativ 6,3% în primele cinci luni din 2026, de la 7,1% în 2025. Scăderea reprezintă aproximativ 0,7-1,1 puncte procentuale față de media anului precedent.
Reducerea costurilor de finanțare poate diminua presiunea asupra bugetului, însă nu schimbă problema de fond: deficitul trebuie redus suficient pentru ca raportul dintre datoria publică și PIB să poată fi stabilizat.
Ce se întâmplă dacă România oprește consolidarea bugetară
Consiliul Fiscal a analizat și un scenariu în care, după măsurile deja adoptate pentru 2026, ajustarea bugetară nu mai continuă. În această variantă, datoria publică ar crește în medie cu aproximativ 3,4 puncte procentuale din PIB pe an. Ar depăși 70% din PIB în 2030, ar ajunge la aproximativ 80% în 2034 și ar trece de 100% în 2039.
Este un scenariu în care datoria publică intră pe o traiectorie ascendentă, iar costurile tot mai mari ale finanțării pot amplifica la rândul lor presiunea asupra bugetului.
România poate reveni sub pragul de 60%
Situația ar fi diferită dacă ajustarea bugetară este continuată conform traiectoriei asumate. În acest caz, analiza Consiliului Fiscal indică un vârf al datoriei publice de aproximativ 62,3% din PIB în 2027. Ulterior, datoria ar urma să scadă și să coboare sub pragul de 60% din PIB până în 2030.
Pentru atingerea acestei traiectorii, România ar trebui să ajungă în 2030 la un excedent primar structural de aproximativ 2,1% din PIB potențial. Consiliul Fiscal estimează că acesta ar corespunde unui excedent primar de circa 1,2% din PIB și unui deficit bugetar ESA de aproximativ 1,9% din PIB.
Diferența dintre cele două scenarii este, în esență, continuarea sau oprirea consolidării bugetare.
Colectarea taxelor rămâne o vulnerabilitate
O altă problemă structurală este capacitatea redusă a României de a colecta taxe și impozite. Țara noastră se află în mod constant printre statele UE cu cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB și cu probleme importante în ceea ce privește colectarea TVA. Îmbunătățirea colectării reprezintă, astfel, una dintre soluțiile importante pentru reducerea deficitului fără ca presiunea asupra finanțelor publice să depindă exclusiv de reducerea cheltuielilor.
Depășirea pragului de 60% din PIB nu înseamnă automat intrarea într-o criză a datoriei, însă marchează un punct important pentru finanțele publice ale României. Datele prezentate de Consiliul Fiscal arată că direcția datoriei în următorii ani va depinde în mare măsură de cât de mult va continua consolidarea bugetară și de capacitatea statului de a-și reduce deficitul.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment