Modelele de inteligență artificială precum ChatGPT și Claude tind să supraestimeze capacitatea oamenilor de a lua decizii raționale, potrivit unui studiu realizat de cercetători de la HSE University din Rusia și publicat în Journal of Economic Behavior & Organization. În experimente bazate pe jocuri de strategie, sistemele AI au anticipat uneori un nivel de gândire logică mai ridicat decât cel demonstrat de participanții umani, ceea ce le-a afectat performanța.
Cercetarea arată că modelele pot adapta strategiile în funcție de profilul adversarilor, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să anticipeze cât de departe vor merge oamenii în raționamentele lor.
Cum funcționează jocul care testează gândirea strategică
Studiul se bazează pe un concept formulat de economistul britanic John Maynard Keynes în anii 1930, cunoscut drept „concursul de frumusețe” keynesian. În exemplul său, participanții trebuie să aleagă cele mai atrăgătoare șase chipuri dintr-un set de 100 de fotografii. Câștigă persoana ale cărei alegeri se apropie cel mai mult de selecția medie a tuturor participanților. Provocarea nu constă doar în a identifica imaginile preferate, ci în a anticipa ce vor alege ceilalți. Pentru a avea succes, un participant trebuie să ia în calcul atât propriile preferințe, cât și așteptările celorlalți și modul în care aceștia încearcă să le anticipeze la rândul lor.
O variantă a acestui experiment este jocul „Ghicește numărul”. Participanții aleg simultan un număr între 0 și 100, iar câștigătorul este cel care se apropie cel mai mult de o fracțiune prestabilită din media tuturor numerelor alese. În funcție de regulile folosite, ținta poate fi jumătate sau două treimi din medie. Jocul permite cercetătorilor să observe cât de sofisticat este raționamentul strategic al participanților și cât de bine reușesc aceștia să anticipeze deciziile celorlalți.
Cum au fost testate modelele de inteligența artificiala
Echipa de cercetare, formată din Dmitry Dagaev, Sofia Paklina, Petr Parshakov și Iuliia Alekseenko, a analizat cinci modele de inteligență artificială, printre care ChatGPT-4o și Claude-Sonnet-4. Pentru evaluare, cercetătorii au reprodus rezultatele a 16 experimente anterioare în care participaseră oameni. Modelele au primit regulile jocului și informații despre adversarii pe care trebuiau să îi înfrunte. Profilurile acestora au variat de la studenți în primul an de facultate și participanți la conferințe academice până la persoane descrise prin stilul lor de gândire sau prin stări emoționale precum furia și tristețea.
Fiecare model trebuia să aleagă un număr și să își explice raționamentul. Cercetătorii au putut astfel să compare deciziile AI cu cele ale oamenilor din experimentele inițiale. Rezultatele au arătat că modelele își modificau alegerile în funcție de caracteristicile adversarilor. În jocurile împotriva participanților la conferințe de teoria jocurilor, de exemplu, AI-ul tindea să aleagă valori apropiate de zero. În cazul studenților din primul an, numerele selectate erau semnificativ mai mari.
De ce poate greși inteligența artificială
Deși modelele au demonstrat că pot ține cont de nivelul de pregătire și de experiența adversarilor, ele au avut tendința de a presupune că oamenii raționează mai sofisticat decât o fac în realitate. Această diferență contează într-un joc în care succesul depinde de anticiparea comportamentului celorlalți. O strategie construită pe presupunerea că adversarii vor analiza problema în mai multe etape poate eșua dacă aceștia iau decizii mai simple sau se bazează pe intuiție.
Autorii au constatat și că modelele nu au reușit să identifice o strategie dominantă într-un joc cu doi participanți. Cu alte cuvinte, capacitatea de a explica logic o situație nu garantează că sistemul va alege întotdeauna strategia potrivită.
Jocurile de tip „concurs de frumusețe” sunt folosite și pentru a explica anumite comportamente de pe piețele financiare. În astfel de situații, deciziile nu depind doar de valoarea unui activ, ci și de ceea ce investitorii cred că vor face ceilalți participanți.
Studiul evidențiază limitele deciziilor luate de AI
Inteligența artificială este utilizată tot mai mult în activități economice și profesionale, însă rezultatele cercetării arată că anticiparea comportamentului uman rămâne o provocare. Pentru ca modelele să fie utile în contexte în care trebuie să ia decizii similare celor umane, este important să poată estima realist nu doar ce ar face un adversar perfect rațional, ci și cum decid oamenii în practică.
Potrivit cercetătorilor, compararea sistematică a comportamentului AI cu cel uman va deveni un domeniu tot mai important, pe măsură ce aceste modele sunt integrate în procesele de afaceri și în activități care presupun alegeri strategice.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment