Efectele încălzirii globale asupra oamenilor

Recent, efectele încălzirii globale au reușit să obțină atenția de care au atât de multă nevoie.

De la anumite fenomene care pot duce chiar la moarte, răni, sau alte aspecte negative asupra sănătății populației, la impactul negativ asupra aspectelor sociale, economice și infrastructurale, încălzirea globală pune în pericol viețile oamenilor și ale creațiilor acestora în orice plan.

IPCC aduce în atenția oamenilor noi riscuri

IPCC, sau Intergovernmental Panel on Climate Change, dezvoltat de către Organizația Mondială de Meteorologie în anul 1998, are drept scop ”oferirea comunităților din întreaga lume a celor mai noi informații ștințifice, tehnice și social-economice legate de schimbările climatice.” Raporturile efectuate de către IPCC au dus la schimbarea atitudinii guvernului asupra schimbărilor climatice, inclusiv aderarea la Convenția de Lucru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice și la Protocolul Kyoto.

Cea de-a 5-a sinteză publicată de IPCC în luna martie a anului 2015 include o analiză mult îmbunătățită asupra încălzirii globale în plan internațional. Având la bază aceste rezultate, următoarea sinteză a efectelor încălzirii globale asupra oamenilor include informații rezultate din cele mai noi evaluări.

Efectele încălzirii globale asupra oamenilor

Acordându-se o atenție deosebită acestui aspect în cadrul Grupului de Lucru AR5 din cadrul IPCC publicat în anul 2014, efectele încălzirii globale asupra oamenilor au fost grupate în funcție de regiuni și categorii. Printre aceste categorii se pot număra resursele de hrană și apă, ecosistemul oceanic, zonele rurale și urbane, cât și țările din lumea a 3-a. Printre regiunile studiate se numără Africa, Europa, Asia, America de Nord, Centrală și de Sud, insule de dimensiuni mici, oceanele, dar și regiunile polare.

Efectele încălzirii globale asupra oamenilor sunt denumite de către IPCC AR5 drept ”factori-cheie de risc”, decizie luată în baza următoarelor criterii: ”Probabilitatea ridicată a dezastrelor naturale; momentele în care acestea au loc; vulnerabilitatea sau expunerea ce contribuie la formarea acestui risc; limite în ceea ce privește prevenirea acestor riscuri.” Factorii-cheie de risc au efecte negative asupra tuturor regiunilor și categoriilor, printre care pot fi amintite următoarele:

• Riscul ridicat la moarte, rănire, diverse boli grave sau dispariția mijloacelor de trai în zonele izolate precum insulele de dimensiuni mici sau țările din lumea a 3-a cauzate de fenomene ale naturii precum furtunile pe mări, debitul în continuă creștere al oceanelor sau inundații;
• Riscul ridicat de îmbolnăvire și mijloace reduse de trai în cadrul populațiilor urbane cauzate de inundațiile ce au loc frecvent în anumite regiuni;
• Riscuri cauzate de fenomene extreme ale naturii ce duc la distrugerea infrastructurii rețelelor și, implicit, a serviciilor precum electricitate, apă și chiar a serviciilor medicale ce pot fi oferite;
• Rata crescută a mortalității în perioadele cu temperaturi peste media normală, în special în zonele urbane foarte populate;
• Riscul scăderii resurselor în ceea ce privește hrana și chiar prăbușirea companiilor producătoare de hrană, cauzate în primul rând de temperaturile ridicate, secetă, inundații și cantitățile anormale de precipitații, în special în zonele urbane populate sau în cadrul zonelor sărace;
• Riscul de dispariție a zonelor rurale cauzat de lipsa accesului la apă potabilă și lipsa irigațiilor, care duce la scăderea productivității în agricultură, în special în regiunile semi-aride;
• Riscul de dispariție a biodiversității, a ecosistemelor din cadrul oceanelor, cât și a serviciilor provenite de la acestea.

 

Efectele incălzirii globale asupra oamenilor –pe categorii

Deși au fost identificate foarte puține efecte pozitive ale încălzirii globale asupra oamenilor, numărul celor negative este alarmant și în continuă creștere. Majoritatea riscurilor cauzate de acest aspect se regăsesc în anumite categorii, în timp ce alte efecte pot crea un efect de domino,  rezultând în afectarea numeroaselor aspecte ale vieții, unul câte unul.

• Resursele de apă – La nivel global, populația este nevoită să treacă tot mai des prin perioade de reducere a cantităților de apă, iar în zonele predispuse la inundații cantitățile de apă sunt în continuă creștere. Deși resursele de apă sunt în creștere la nivel mondial, izvoarele și apele proaspete din subteran sunt pe cale de dispariție, în special în regiunile dominate de clima tropicală. Tot aici, seceta apare tot mai des, iar lupta localnicilor pentru apă este tot mai acerbă.

Calitatea apei este din ce în ce mai proastă, fapt ce duce la o calitate scăzută a apei potabile chiar și după operațiunile depurificare. Acest lucru se întâmplă din cauza temperaturilor ridicate, cât și a poluării care duce la un dezechilibru al cantităților de precipitații. Seceta, spre exemplu, este un factor semnificativ ce afectează direct resursele de apă ale omenirii. Acest lucru are un impact negativ imens asupra tuturor regiunilor.

 

• Zonele de pe coastă și cele joase – Pe măsură ce debitul apelor crește, regiunile aflate pe coastă se scufundă treptat, crescând de asemenea și numărul inundațiilor. Locuitorii acestor zone, cât și ecosistemele, sunt expuse la un risc enorm ce se datorează, parțial, și a creșterii continue a populației și a urbanizării. Se preconizează că anumite țări cu un nivel redus de dezvoltare ce au deschidere la mări sau oceane, cât și insulele de dimensiuni reduse, ar putea experimenta în viitorul apropriat perioade extrem de dificile cauzate de dezastrele naturale.

 

• Resursele de hrană și producerea acesteia – Producția hranei este puternic afectată de încălzirea globală. Impactul negativ al încălzirii globale asupra resurselor de hrană și apă este, probabil, cel mai dăunător aspect pentru oamenii din întreaga lume, ducând la o scădere dramatică a rezervelor de hrană. Producția de cereale în zonele tropicale vor fi puternic afectate din cauza calității scăzute a solurilor în special după anul 2050. O creștere de aproximativ 4°C față de temperatura medie a secolului XX combinată cu creșterea populației și, implicit, creșterea nevoii de hrană, va avea un puternic impact negative asupra resurselor de mâncare și a stabilității privind acest aspect.

 

• Zonele urbane – În cadrul zonelor urbane există numeroase riscuri ce afectează oamenii, economia și ecosistemul. Printre acestea se numără stressul cauzat de temperaturile ridicate, precipitațiile rare, însă în cantități mari, riscul de inundație în special în zonele de pe coastă, poluarea aerului, secetă și scăderea resurselor de apă. Riscurile sunt deosebit de mari în ceea ce privește locuitorii zonelor cu o infrastructură slabă.

 

• Zonele rurale – Efectele negative ale încălzirii globale asupra oamenilor pot apărea, în zonele rurale, prin oferirea unor cantități mici de apă potabilă din cauza resurselor limitate, scăderea resurselor de hrană și, implicit, dispariția treptată a agriculturii. Pe măsură ce producția de hrană se modifică din cauza temperaturilor crescute, locuitorii zonelor rurale ce dispun de un venit mic vor avea de suferit, în special persoanele lipsite de educație și de acces la mijloace moderne de a practica agricultura.

 

• Sănătatea – Printre efectele negative ale încălzirii globale în ceea ce privește sănătatea populațiilor este inclusă, în primul rând, o accentuare alarmantă a bolilor și problemelor deja existente, în special în țările din lumea a 3-a. Cauza acestor riscuri este, în primul rând, schimbarea bruscă a temperaturilor, incendiile tot mai dese cauzate de aceasta sau lipsa resurselor de apă și hrană ce duce la subnutriție. Pe măsură ce temperaturile cresc, activități precum agricultura sau creșterea animalelor în ferme sunt compromise.

 

• Mijloacele de trai și sărăcia – Efectele încălzirii globale din punct de vedere economic sunt în creștere, devenind simultan tot mai grave. Schimbările climatice au un impact negativ asupra creșterii economice, rezultând în scăderea nivelului de trai în tot mai multe zone ale lumii, în special în cele urbane și în regiunile cu un nivel scăzut al resurselor de hrană. Bugetarii și oamenii cu venituri scăzute vor trece prin perioade dificile din cauza creșterii costurilor în ceea ce privește hrana.

 

Strategii de adaptare

Fiecare regiune a lumii aplică tot mai multe strategii pentru a se adapta la schimbările climatice. De la implementarea unor noi planuri până la îmbunătățirea programelor deja existente precum management-ul riscurilor de dezastre naturale, cât și administrarea cantităților de apă, strategiile de adaptare sunt tot mai numeroase pentru a diminua impactul negativ al încălzirii globale asupra oamenilor. Simultan, sunt luate măsuri în ceea ce privește aspectele sociale, instituționale, cât și în sprijinirea ecosistemelor, de la cele mai mici, la cele mai mari categorii și regiuni.

Printre strategiile reprezentative se numără următoarele:

• Africa – Majoritatea guvernelor acestui continent se concentrează pe adaptarea continuă la schimbările de mediu. Deși zonele în care se fac eforturi mari sunt reduse, se încearcă îmbunătățirea nivelului de trai prin evoluția tehnologică și a infrastructurii, îmbunătățirea sistemului medical, cât și diversificarea mijloacelor de trai.
• Europa – Politica de adaptare este urmată, în acest caz, de toate statele acestui continent, alături de diverse măsuri luate în plus în zonele cu deschidere la mări și oceane. Aici se încearcă o mai bună administrare a resurselor de apă, îmbunătățirea calității solurilor și management-ul riscului de dezastre naturale.
• Asia – În acest caz, adaptarea se face prin pregătirea locuitorilor pentru schimbările climatice, avertizarea acestora în ceea ce privește dezastrele naturale, administrarea resurselor de apă și măsuri de protecție în ceea ce privește zonele cu deschidere la mări sau oceane.
• America de Nord, Centrală și de Sud – Guvernele statelor din America de Nord se concentrează pe planificarea și adoptarea măsurilor de adaptare la nivel regional. Anumite măsuri de adaptare în acest caz au fost planificate pentru a avea efecte benefice pe termen lung. În cadrul Americii Centrale, cât și al Americii de Sud, adaptarea bazată pe funcționarea ecosistemelor acoperă aspecte precum o mai bună protejare a zonelor naturale de către fiecare comunitate în parte. Astfel, guvernul din aceste zone se concentrează pe protejarea mediului natural și a agriculturii.
• Insule de dimensiuni mici – Adaptarea la care se implică toți membrii comunităților din aceste zone pare să aducă un număr mai mare de beneficii dacă se produce alături de măsuri mai mari de protejare a mediului.

Impactul pozitiv al încălzirii globale asupra lumii

De la rata mortalității ăn continuă creștere la impactul negativ asupra tuturor aspectelor precum cel social, economic și agricultural, este evident că marea majoritate a efectelor încălzirii globale asupra oamenilor sunt negative.

Totuși, din fericire, abandonarea modului de gândire capitalist prin care se urmărea îmbogățirea rapidă, colaborările la nivel intenațional ce nu au mai avut loc până în prezent pentru ridicarea nivelului de trai și toate strategiile de adaptare pentru o lume mai bună sunt efecte pozitive ce rezultă din încălzirea globală.

În acest moment, provocarea oamenilor este ca și ei să aibă un efect pozitiv asupra încălzirii globale.