Politica cu privire la zgomotul din aeroporturile din toată Europa nu pare să fie suficientă pentru a proteja cetățenii UE.
Operațiunile pistei aeroportului sunt zgomotoase și reprezintă o cauza de perturbări grave. O astfel de poluare fonică împiedică calitatea vieții pentru milioane de cetățeni europeni. Aceasta poate avea, de asemenea, efecte de lungă durată asupra sănătății. Susținătorii consideră că aceste proiecte la scară largă vor sprijini extinderea comerțului și circulația cetățenilor. Ei pretind că mutare, în schimb, ar stimula economia europeană.
Oponenții, în schimb, susțin că astfel de proiecte afectează populațiile acestor orașe într-un mod negativ. Printre alte probleme, ei denunță efectele negative asupra sănătății cauzate de expunerea la zgomot pe termen lung, inclusiv cele legate de tulburari de somn severe. În acest act de echilibrare delicat, poate legiuitorul european face ce este corect? EuroScientist investighează dacă reglementările actuale sunt eficiente în protejarea sănătății cetățenilor, în timp ce satisfac cerințele în creștere pentru transport și comerț.
Directiva privind zgomotul ambiental
Începând cu anul 2002, o legislație reglementează problemele de zgomot de mediu în Europa. Directiva privind zgomotul ambiental a fost inițiată pentru a estima niveluri de expunere la zgomotul provocat de transport între națiuni ale UE. “Directiva stabilește metode și indicatori pentru evaluarea nivelurilor de zgomot clare”, explica Enrico Brivio, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru mediu, cu sediul la Bruxelles, și “necesită utilizarea unor relații cu efect de doză pentru a estima efectele dăunătoare asupra sănătății.”
Directiva subliniază, de asemenea, măsurile de reparare necesare pe care statele membre le pot pune în aplicare atunci când nivelurile de zgomot sunt prea ridicate. Acestea iau forma unor planuri de acțiune. Dar, încă de la începuturile sale, se pare că a avut un impact redus. “Abordarea de planificare a acțiunilor în întreaga UE a fost fragmentată în cel mai bun caz”, spune Enda Murphy, profesor asociat la Școala de Arhitectură, Planificare și Politici de Mediu, University College Dublin, Irlanda.
Nu există niciun dubiu că stimulentele de măsurare de reducere a nivelului de zgomot și dezvoltate de UE sunt bine intenționate. Cu toate acestea, discrepanța dintre reguli și realitate decurge din lipsa punerii în aplicare efective la nivel național, în conformitate cu Murphy, care este, de asemenea, autorul unei cărți despre acest subiect. El adaugă: “a existat puțină supraveghere din partea UE cu privire la conformitatea în legătură cu directiva până în prezent.”
Implicarea cetățenilor
Atunci când statele membre nu sunt proactive, persoanele afectate de zgomot au, în principiu, opțiunea de a lua lucrurile în propriile lor mâini. Într-adevăr, directiva are unele dispoziții de consultare publică. “Planurile de acțiune ar trebui să conțină estimări în ceea ce privește reducerea [potențială] a numărului de persoane afectate”, a declarat Enrico Brivio, purtătorul de cuvânt al Comisiei, ” iar statele membre trebuie să se asigure că publicul este consultat în legătură cu propunerile pentru astfel de planuri.”
În realitate, directiva nu pare să fi stimulat angajarea cetățenilor afectați de o astfel de expunere la zgomot pe termen lung, la fel de mult cum a fost proiectată pentru a o face. “Un obiectiv specific al directivei a fost de a promova difuzarea rezultatelor procesului strategic de cartografiere a zgomotului pentru public”, spune Murphy, “și de a crește gradul de conștientizare a zgomotului ca o problemă de mediu și de sănătate publică.”
Într-adevăr, la 14 ani după punerea în aplicare, implicarea cetățenilor de către persoanele care trăiesc sub rute de zbor propuse, sau alături de alte proiecte zgomotoase, nu a funcționat cum a fost planificat. “Acesta a fost unul dintre punctele slabe reale ale procesului,” subliniază Murphy, “și autoritățile competente din fiecare națiune au făcut doar încercări minimaliste de a angaja cetățenii.”
Compromis de reducere a zgomotului
În realitate, cetățenii ignoră adesea calea birocratică de a asigura un feedback-ul oferit de legislație. În schimb, ei își exprimă gradul de conștientizare a riscurilor asociate cu poluarea zgomotului ambiental în moduri mai vocale și demonstrative. De exemplu, Londra Heathrow s-a confruntat anterior cu proteste mult mai mediatizate la a treia pistă principală propusă. De atunci, autoritățile aeroportuare Heathrow par să fi luat aceste puncte de vedere în considerare. Astăzi, ei susțin lansarea unei autorități independente de zgomot, precum și interzicerea zborurilor de noapte.
Un alt exemplu este protestul de profil înalt împotriva construirii propuse a unui al doilea aeroport din regiunea Nantes, situată în Notre-Dame-des-Landes, Franța. Planul inițial era de a suplimenta capacitatea existentă a aeroportului Nantes-Atlantic, situat la periferia orașului. Opoziția acerbă la noul aeroport a condus autoritățile franceze să propună un compromis. În timpul unei consultări publice, pe 26 iunie 2016, cetățenii din întreaga regiune au trebuit să decidă dacă să se mute aeroportul Nantes de Atlantic existent la locul celui de-al doilea aeroport propus în Notre-Dames-des-Landes. Ei au votat în favoarea transferului.
Argumentele economice și tehnice
În alte cazuri, progresele tehnologice și argumentele economice par să păcălească nevoile locuitorilor. De exemplu, aeroportul din Dublin este de asemenea setat pentru a începe construirea unei noi piste în 2017, în ciuda unor opoziții locale, în timp ce oficialii guvernamentali au sugerat crearea unui nou terminal.
Decizia a fost făcută pe motiv că numărul de pasageri care zboară către capitala irlandeză este în creștere. Susținătorii spun că aeroporturile aglomerate sunt o caracteristică a unei economii puternice. “Livrarea unei noi piste ar putea sprijini alte 31.000 de noi locuri de muncă în următoarele două decenii, contribuind cu 2,2 miliarde € la PIB-ul Irlandei”, spune Siobhan O’Donnell, directorul de comunicare externă de la Dublin Airport Authority (DAA).
Pledarea prevalenței beneficiilor economice asupra necesității de a proteja sănătatea oamenilor nu este acceptată de unii experți. “Cum poate o economie care pune în mod deliberat sănătatea oamenilor în pericol să fie o economie în valoare de conservare?”, întreabă Eike Albrecht, profesor de drept la Universitatea Tehnică Brandenburg Cottbus-Senftenberg, Germania.
DAA susține, de asemenea, că preocupările asupra sănătății mediului nu sunt la fel de puternice ca înainte, deoarece aeronavele au o amprentă de zgomot redus. “Schimbările tehnologice înseamnă că aeronavele au devenit mult mai liniștite”, spune O’Donnell celor de la DAA. Prin urmare, DAA vrea să ridice o limitare de restricție din 2007 la zborurile de noapte la 65 de ani.
Ea adaugă că cei de la DAA “sunt absolut dedicați în a se angaja cu comunitățile noastre locale pe măsură ce proiectul progresează, și sunt fericiți să se întâlnească cu grupuri comunitare sau pe o bază unu-la-unu.”
Pentru unii, acest lucru nu exclude necesitatea unei reglementări suplimentare. Albrecht concluzionează: “Chiar dacă anumite prevederi legale care favorizează aceste noi aeronave mai silențioase sunt deja în vigoare, reglementarea poate face un pic mai mult, în scopul de a oferi stimulente pentru companiile aeriene să-și modernizeze flotele, precum și pentru producătorii de a dezvolta chiar avioane mai puțin zgomotoase.”
Leave a comment