Cum poate digestia anaerobă să reducă noxele şi risipa de mâncare

Există multe posibilităţi referioare la utilizarea energiei solare, eoliene şi termale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, însă poate că ar trebui să discutăm şi despre digestia anaerobă. Statele Unite s-au angajat că până în anul 2030 să reducă risipa de mâncare cu 50%. Pentru a reduce aşadar emisiile poluante ar trebui să ne concentrăm nu doar pe formele de energie utilizate ci şi pe reducerea risipei de mâncare.

Digestia anaerobă poate reduce emisia de gaze cu efect de seră cu un procent de până la 85%. Pe lângă faptul că în acest fel se rezolva problema risipei de mâncare, se poate genera şi energie verde. Atenţia pentru risipa de mâncare din Statele Unite reprezintă o veste bună. Un studiu din 2012 arată că de deşi 80% din apa potabilă este utilizată pentru a cultiva plante şi a creşte animale, doar 60% din mâncarea astfel rezultată este consumată. Restul de 40% din alimentele produse se descompun. Acest proces de descompunere creează metan, un gaz cu efect de seră cu 25% mai puternic decât dioxidul de carbon.

În unele state au fost promulgate legi care le interzic comercianţilor să depoziteze resturie de alimente în câmpuri pentru a le lăsa se să descompună. Connecticut a fost primul stat care a impus o asemenea legislaţie în anul 2011, iar Massachusetts i-a urmat în 2014. La ora actuală, gunoiul rezultat trebuie transformat în compost sau reciclat în orice altă modalitate. Digestia anaerobă poate fi o astfel de soluţie, mai ales că nu costă mult.

Digestia anaerobă permite descompunerea materiilor într-un mediu fără oxigen, iar metanul rezultat este captat pentru a fi refolosit şi transformat în energie electrică. Acest proces este deja cunoscut şi utilizat de multe autorităţi municipale de pe teritoriul Statelor Unite.

În ferme, bălegarul este amestecat cu resturile de mâncare în containere sigilate unde microorganismele digeră amestecul şi îl transformă în biogaz. În acest fel, ferma poate beneficia de energie electrică fără să producă gaze cu efect de seră. Mai mult decât atât, şi alte case din jurul fermei ar putea beneficia de energia electrică produsă astfel, în funcţie bineînţeles de cantiatea de gunoi rezultată. Ceea ce rămâne în urmă procesului de transformare este un îngrăşământ nemirositor şi organic, ce poate înlocui cu succes produsele chimice.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă o fermă din Massachussets unde spitalele, producătorii de mâncare, magazinele, restaurantele şi universităţile din zona trimit gunoiul pentru a fi amestecat cu bălegarul. În acest fel, nu doar ferma beneficiază de energie electrică, ci şi cinci sute de case.

Şi în Wisconsin există o astfel de fermă ce utilizează produsul rezultat în urmă digestiei anaerobe pentru a fertiliza solul şi chiar şi pentru a-şi hrăni vitele.

Există destul de puţine ferme care utilizează această tehnologie, însă speranţa este că acestea se vor înmulţi. Şi companiile private care nu produc resturi de mâncare pot sprijini astfel de ferme cumpărând energia electrică produsă. În Massachusetts se eleboreaza o legislaţie care să faciliteze achiziţionarea de energie produsă astfel.

Germania are şase mii de astfel de instalaţii de producere a energiei electrice bazate pe digestia anaerobă şi se estimează că China are aproximativ opt milioane de astfel de instalaţii.