La 1 ianuarie 2026, Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) al Uniunii Europene a trecut din faza de raportare experimentală într-una operațională, reprezentând una dintre cele mai importante politici climatice aplicate recent în materie de comerț și decarbonizare.
Ce este CBAM și de ce contează
CBAM este o taxă pe emisiile de dioxid de carbon încorporate în produsele importate în UE, menită să reducă fenomenul numit „carbon leakage” — adică situațiile în care producția emisivă este mutată în afara blocului comunitar către țări cu reglementări de mediu mai slabe, pentru a evita costurile legate de emisii ale industriei europene.
În practică, aceasta înseamnă că importurile din anumite sectoare intens poluante, cum ar fi oțelul, cimentul, aluminiul, îngrășămintele, energia electrică și hidrogenul, vor trebui să plătească o taxă suplimentară pe baza cantității de carbon emisă în procesul de producție. Suma datorată va fi corelată cu prețurile de carbon stabilite în cadrul Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), unde o tonă de CO₂ are un preț de referință pentru piață.
Cum funcționează în 2026
Până la sfârșitul lui 2025, CBAM a funcționat în faza de tranziție, în care importatorii raportau emisiile încorporate în produsele importate fără a plăti efectiv un cost financiar. Din 2026, această raportare trece în etapa de ajustare financiară: companiile vor trebui să cumpere certificate CBAM proporțional cu emisiile asociate bunurilor aduse pe piața europeană și să le depună prin registrul oficial al mecanismului înainte ca bunurile să fie puse în liberă circulație.
Scopul este dublu: pe de o parte, se creează o barieră de cost pentru importurile intens poluante, iar pe de altă parte, se sprijină competitivitatea producătorilor europeni, care deja plătesc pentru emisiile lor în cadrul EU ETS.
Impactul asupra companiilor și comerțului internațional
Implementarea CBAM va obliga importatorii să colecteze date detaliate despre emisiile furnizorilor lor din lanțurile globale de aprovizionare, ceea ce crește cererea pentru transparență în ceea ce privește amprenta de carbon. Pentru unele industrii, costul suplimentar asociat cu certificatele de carbon poate reprezenta o parte semnificativă din prețul final al produselor, afectând structura costurilor și strategiile de aprovizionare.
De asemenea, pentru a reduce povara administrativă asupra întreprinderilor mici și mijlocii, UE a introdus praguri și măsuri de simplificare, inclusiv posibilitatea de excludere a unor importatori care aduc cantități reduse de bunuri supuse CBAM.
Răspunsuri la nivel global
Multe țări exportatoare importante, inclusiv China, India, Brazilia și Turcia, au criticat CBAM sau și-au adaptat propriile politici climatice pentru a minimiza impactul asupra exporturilor lor, iar unele au accelerat crearea propriilor scheme de preț al carbonului ca răspuns la această politică europeană.
Pe de altă parte, mecanisme similare sunt discutate și în alte părți ale lumii, pe măsură ce decarbonizarea devine o prioritate globală, iar Blocul European urmărește să impună un standard de transparență și responsabilitate în comerțul internațional.
Ce urmează
Pe măsură ce CBAM se aplică efectiv în 2026, companiile din sectoarele vizate vor trebui să își ajusteze strategiile de producție și aprovizionare pentru a rămâne competitive. În plus, discuțiile despre extinderea mecanismului la alte categorii de produse continuă, ceea ce ar putea aduce și mai multe sectoare în sfera taxelor pe carbon la frontieră în următorii ani.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment