România se numără printre țările europene cu un nivel ridicat al risipei alimentare, cu aproximativ 130 de kilograme de alimente aruncate anual pentru fiecare locuitor, potrivit datelor prezentate în raportările internaționale ale Organizației Națiunilor Unite. La nivel european, țara noastră depășește majoritatea statelor vecine, iar consecințele risipei se reflectă atât în pierderi economice, cât și în impactul asupra mediului.
În timp ce sute de milioane de oameni se confruntă cu foametea, la nivel mondial sunt irosite anual peste un miliard de tone de alimente. Potrivit datelor ONU citate de Al Jazeera, aproximativ o cincime din alimentele disponibile consumatorilor ajunge la gunoi. Fenomenul ridică probleme majore de sustenabilitate, deoarece odată cu mâncarea sunt irosite și resursele folosite pentru producerea, transportul, depozitarea și comercializarea acesteia.
Câte alimente se risipesc anual în lume
Risipa alimentară apare în toate etapele lanțului de aprovizionare, de la producție până la consum. Potrivit estimărilor ONU, aproximativ 13% din alimente se pierd după recoltare, înainte de a ajunge în magazine, din cauza problemelor de depozitare, transport și procesare.
Fructele și legumele se numără printre produsele cele mai afectate de aceste pierderi, fiind perisabile și sensibile la condițiile de păstrare. Valoarea alimentelor pierdute înainte de a ajunge în magazine depășește 400 de miliarde de dolari anual. La acestea se adaugă alimentele aruncate de consumatori și de sectorul serviciilor alimentare.
Conform Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), distribuția risipei alimentare la nivel global este următoarea:
- 60% provine din gospodării;
- 28% este generată de restaurante și alte servicii alimentare;
- 12% apare în magazine și în sectorul comerțului cu amănuntul.
Gospodăriile sunt, așadar, principala sursă a risipei alimentare. Cumpărăturile în exces, planificarea insuficientă a meselor, păstrarea necorespunzătoare a alimentelor și aruncarea produselor încă bune pentru consum contribuie la amploarea fenomenului.
Care sunt țările în care se aruncă cele mai multe alimente
La nivel mondial, cantitatea medie de alimente risipite este estimată la aproximativ 132 de kilograme de persoană pe an, potrivit datelor prezentate în raportările UNEP.
Maldive se află în fruntea clasamentului menționat, cu aproximativ 260 de kilograme de alimente risipite anual pentru fiecare locuitor. Urmează Siria, Republica Dominicană, Seychelles, Mexic și Tunisia, unde estimările depășesc 210 kilograme pe persoană pe an.
Diferențele dintre țări trebuie interpretate cu prudență, deoarece estimările pot varia în funcție de metodele de colectare a datelor, de obiceiurile de consum și de sistemele de gestionare a deșeurilor. Potrivit UNEP, în unele țări cu climă mai caldă, risipa alimentară din gospodării poate fi mai mare. Consumul de produse proaspete, alterarea mai rapidă a alimentelor și accesul limitat la refrigerare pot contribui la acest fenomen.
România, printre țările europene cu cea mai mare risipă alimentară
Cu aproximativ 130 de kilograme de alimente risipite anual pe cap de locuitor, România se situează în partea superioară a clasamentului european prezentat în datele citate.
Țara noastră este depășită de Portugalia, cu 168 de kilograme pe persoană, Elveția, cu 167 de kilograme, și Turcia, cu 163 de kilograme. În schimb, România înregistrează valori mai ridicate decât cele raportate pentru toate țările vecine incluse în comparația prezentată.
| Țara | Risipă alimentară anuală, kg/persoană |
|---|---|
| Portugalia | 168 |
| Elveția | 167 |
| Turcia | 163 |
| România | 130 |
| Serbia | 123 |
| Republica Moldova | 101 |
| Ucraina | 95 |
| Ungaria | 68 |
| Bulgaria | 62 |
| Spania | 39 |
Valorile sunt estimări prezentate în clasamentul citat și nu trebuie interpretate ca o ierarhie universală valabilă pentru toate formele de pierdere alimentară. Rezultatele pot diferi în funcție de anul de referință și de metodologia utilizată.
Datele indică însă că risipa alimentară reprezintă o problemă importantă și în România. Reducerea cantității de mâncare aruncate ar putea avea beneficii directe pentru bugetele gospodăriilor, dar și pentru utilizarea resurselor agricole.
Cât costă risipa alimentară la nivel global
Consecințele risipei depășesc cu mult valoarea alimentelor care ajung la gunoi. Potrivit estimărilor ONU, pierderile economice asociate fenomenului depășesc un trilion de dolari anual la nivel mondial. Fiecare aliment aruncat înseamnă și risipirea resurselor necesare pentru producerea lui: teren agricol, apă, energie, combustibil și muncă. Estimările citate arată că aproximativ 1,4 miliarde de hectare, echivalentul a circa 28% din suprafața agricolă mondială, sunt utilizate pentru producerea unor alimente care nu sunt consumate. Suprafața este mai mare decât cea a Canadei.
Risipa alimentară contribuie, de asemenea, la schimbările climatice. Pierderile și risipa de alimente sunt asociate cu aproximativ 8-10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. O parte dintre aceste emisii provine din descompunerea alimentelor în depozitele de deșeuri, proces care eliberează metan, un gaz cu efect de seră puternic.
Cum poate fi redusă risipa alimentară
Reducerea risipei începe, în mare parte, cu schimbări simple în modul în care sunt planificate cumpărăturile și mesele. Printre cele mai eficiente măsuri se numără:
- Planificarea cumpărăturilor: realizarea unei liste înainte de a merge la magazin și cumpărarea cantităților necesare.
- Depozitarea corectă: păstrarea alimentelor în condiții adecvate de temperatură și umiditate, pentru a le prelungi durata de viață.
- Folosirea alimentelor rămase: integrarea resturilor în alte preparate, în condiții de siguranță alimentară.
- Verificarea etichetelor: înțelegerea diferenței dintre data-limită de consum și data durabilității minimale, ținând cont de instrucțiunile de pe ambalaj și de starea produsului.
- Donarea surplusului: direcționarea alimentelor sigure pentru consum către persoane care au nevoie de ele, atunci când acest lucru este posibil.
La nivelul comercianților și al producătorilor, îmbunătățirea depozitării, transportului și gestionării stocurilor poate contribui la reducerea pierderilor înainte ca produsele să ajungă la consumatori.
De ce contează reducerea risipei alimentare
Risipa alimentară se află la intersecția dintre problemele economice, sociale și de mediu. Într-o lume în care milioane de oameni nu au acces constant la hrană suficientă, aruncarea unor cantități uriașe de alimente evidențiază ineficiențele sistemelor de producție și consum.
Pentru România, reducerea celor aproximativ 130 de kilograme de alimente risipite anual de fiecare locuitor ar putea însemna economii pentru gospodării, o utilizare mai eficientă a resurselor și mai puține deșeuri. Combaterea fenomenului presupune însă eforturi comune din partea consumatorilor, comercianților, producătorilor și autorităților. Schimbările de comportament la nivel individual sunt importante, dar trebuie susținute de sisteme mai eficiente de distribuție, depozitare și valorificare a alimentelor.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment