Copiii care încep să folosească rețelele sociale încă din școala primară pot ajunge să aibă rezultate școlare mai slabe câțiva ani mai târziu. Un amplu studiu european arată că vârsta la care elevii își creează primele conturi și timpul petrecut zilnic online sunt asociate cu performanțele obținute ulterior la matematică, citire și științe. Cercetarea, realizată de Universitățile din Milano și Brescia, a analizat datele a aproximativ 5.200 de elevi din Europa. Rezultatele indică diferențe care devin vizibile până la vârsta de 16 ani, când elevii care au început să folosească social media foarte devreme pot ajunge să aibă un nivel de pregătire echivalent cu aproximativ șase luni de școală în urmă față de cei care au început mai târziu.
Primele conturi, un posibil factor pentru performanța școlară
Cercetătorii au comparat vârsta la care copiii au început să folosească social media cu timpul petrecut zilnic în mediul online și cu rezultatele lor școlare. Analiza a urmărit, printre altele, diferențele dintre copiii care au început să utilizeze aceste platforme în jurul vârstei de 11 ani și cei care au ajuns pe rețelele sociale abia în jurul vârstei de 15 ani.
Elevii care au început mai devreme au obținut rezultate mai slabe la anumite materii, în special la matematică și citire. În cazul lor a fost observat și un risc mai mare de repetare a anului, precum și un nivel mai scăzut al alfabetizării funcționale.
Diferențele devin mai mari pe măsură ce copiii cresc
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că efectele asociate utilizării timpurii a rețelelor sociale nu se limitează la perioada în care copiii sunt în școala primară.
Până la vârsta de 16 ani, diferența dintre cele două grupuri analizate ajunge să fie comparabilă cu aproximativ șase luni de pregătire școlară. Studiul a identificat, de asemenea, o tendință a elevilor care folosesc rețelele sociale de la vârste mai mici de a ajunge ulterior în licee cu rezultate mai slabe.
Cercetătorii subliniază însă că analiza arată o asociere între utilizarea timpurie a rețelelor sociale și performanța școlară, fără să demonstreze că platformele sunt singura cauză a acestor diferențe.
Notificările de pe social media pot afecta atenția și capacitatea de concentrare
Unul dintre mecanismele luate în calcul este modul în care comunicarea permanentă din mediul online influențează atenția copiilor.
Notificările și senzația că trebuie să rămână conectați îi pot determina pe elevi să își verifice constant telefonul și să își împartă atenția între activitățile școlare și interacțiunile online.
Profesorul de matematică Cătălin Ciupală atrage atenția că această fragmentare a atenției poate afecta capacitatea elevilor de a se concentra suficient de mult asupra unei sarcini. În timp, dificultățile de concentrare pot influența memorarea și înțelegerea informațiilor predate la clasă.
De ce limba engleză face excepție
Interesant este că asocierea dintre utilizarea timpurie a rețelelor sociale și rezultatele mai slabe nu apare în același mod în cazul limbii engleze.
Cercetătorii consideră că una dintre explicații ar putea fi expunerea ridicată a copiilor la conținut în limba engleză pe platformele online. Postările, videoclipurile și alte materiale urmărite frecvent în această limbă pot contribui la dezvoltarea anumitor competențe, chiar dacă timpul petrecut pe rețelele sociale are efecte negative asupra altor activități școlare.
Copiii din România ajung tot mai devreme în mediul online
Fenomenul este relevant și pentru România, unde vârsta la care copiii intră în contact frecvent cu conținutul de pe rețelele sociale a scăzut în ultimii ani.
Datele prezentate de organizația Salvați Copiii indică faptul că unii copii ajung să urmărească în mod frecvent filme și alte materiale distribuite online încă de la 5-6 ani.
În plus, timpul petrecut în mediul digital este ridicat. Bianca Stan, coordonator în cadrul organizației, a atras atenția că aproximativ 70% dintre copii petrec mai mult de trei ore online într-o zi de școală. Timpul consumat de activitățile digitale poate reduce perioada disponibilă pentru teme, odihnă și alte activități necesare dezvoltării.
România discută o vârstă minimă pentru rețelele sociale
Problema accesului copiilor la platformele sociale a ajuns și în atenția legislativului. În mai multe state europene sunt analizate măsuri privind stabilirea unei vârste minime pentru crearea conturilor.
În România, un proiect de lege inițiat de USR, care prevede interzicerea accesului copiilor cu vârsta sub 15 ani la rețelele sociale, a primit aviz favorabil la sfârșitul lunii iulie. Propunerea urma să intre în dezbaterea Senatului la începutul noii sesiuni parlamentare.
Studiul european adaugă astfel un nou argument în discuția despre vârsta potrivită pentru accesul copiilor la rețelele sociale. Dincolo de timpul efectiv petrecut online, cercetătorii atrag atenția asupra momentului în care începe utilizarea acestor platforme și asupra efectelor pe care obiceiurile digitale formate în copilărie le pot avea asupra parcursului școlar.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment