România rămâne printre țările cu cele mai slabe rezultate școlare din Uniunea Europeană, potrivit rezultatelor PISA 2025. La matematică, citire și științe, aproape jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență. În clasamentul UE, România ocupă penultimul loc la toate cele trei domenii evaluate, fiind depășită doar de Bulgaria.
Datele arată însă că problema nu este doar nivelul general al rezultatelor. Diferențele dintre elevii avantajați și cei proveniți din medii dezavantajate sunt foarte mari, iar școala la care ajunge un copil poate avea o influență semnificativă asupra performanței sale.
Mai mult de jumătate dintre elevi sunt sub nivelul minim la matematică
În România, 52% dintre elevii de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică. La citire, proporția este de 48%, iar la științe ajunge la 46%. Situația este mai slabă decât în urmă cu zece ani, în special la matematică și citire. În 2015, aproximativ patru din zece elevi se aflau sub nivelul minim. În 2025, proporția se apropie de unul din doi.
Un scor aflat sub nivelul minim nu înseamnă că un elev nu știe să citească sau să efectueze calcule elementare. Problema este că îi este dificil să folosească aceste cunoștințe în situații obișnuite. La matematică, de exemplu, poate avea probleme atunci când trebuie să interpreteze un preț sau să facă o conversie simplă. La citire, dificultatea poate apărea în identificarea ideii principale a unui text, iar la științe în înțelegerea unei explicații de bază.
Elevii români petrec mai mult timp pe dispozitive pentru distracție
PISA 2025 evidențiază și o diferență în modul în care sunt folosite dispozitivele digitale. Pentru activități de învățare, elevii români petrec la școală aproximativ 1,6 ore pe zi pe dispozitive digitale, foarte aproape de media OECD, de 1,7 ore. Pentru distracție, însă, media ajunge la 1,7 ore pe zi în România, față de 1,1 ore în țările OECD.
Iar utilizarea dispozitivelor în timpul orelor poate avea efecte asupra rezultatelor. Elevii români care spun că sunt distrași de acestea la școală au obținut, în medie, cu 18 puncte mai puțin la științe. La nivelul OECD, diferența este de 11 puncte.
Raportul PISA atrage atenția și asupra dificultăților tot mai mari ale elevilor de a parcurge texte lungi. Citirea în grabă, denumită în raport „hasty reading”, este asociată cu răspunsuri date prea rapid și greșit. Printre factorii care pot contribui la această evoluție sunt digitalizarea, timpul petrecut în fața ecranelor, scăderea lecturii de plăcere și absenteismul.
România folosește AI în școli, dar rămâne în urmă la competențele de bază
Datele despre inteligența artificială creează un contrast interesant. 73% dintre elevii români spun că la școală învață să evalueze calitatea informațiilor generate de AI, peste media OECD de 63%.
În același timp, 40% afirmă că folosesc chatboturi AI pentru a învăța cel puțin o dată pe săptămână. Media OECD este de 46%. Astfel, școlile românești par să acorde o atenție relativ mare noilor tehnologii, în timp ce o parte foarte importantă dintre elevi întâmpină încă dificultăți în competențele fundamentale de matematică, citire și științe.
Familia și școala pot decide cât de bine se descurcă un copil
Una dintre cele mai serioase probleme evidențiate de PISA 2025 este legătura dintre rezultatele școlare și statutul socio-economic al familiei.
În România, performanța unui elev este mai puternic asociată cu mediul familial și socio-economic decât în media OECD, în special în cazul științelor.
Mai mult, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați s-a mărit în ultimul deceniu. Rezultatele copiilor din mediile dezavantajate au scăzut, în timp ce performanța elevilor avantajați a rămas relativ stabilă.
Contează și școala la care ajunge copilul. Sistemul educațional poate concentra elevii cu rezultate foarte bune în anumite școli și pe cei cu rezultate slabe în altele, ceea ce amplifică diferențele dintre copii. În același timp, România produce mai mulți elevi aflați în zona de vârf decât în urmă cu zece ani. Problema este că, în paralel, a crescut și proporția celor care nu ajung nici măcar la nivelul minim.
Elevii nu par să fi renunțat la învățare
Rezultatele PISA nu pot fi explicate simplu prin lipsa motivației elevilor. 77% dintre elevii români spun că sunt curioși, față de 73% în media OECD. De asemenea, 63% afirmă că depun un efort suplimentar atunci când o sarcină devine dificilă, comparativ cu 60% în OECD. Doar 22% consideră că școala a fost o pierdere de timp, în timp ce media OECD este de 24%.
Nici deficitul de profesori nu apare ca o explicație suficientă pentru rezultatele României. Doar 13% dintre elevii români învață în școli ai căror directori spun că lipsa cadrelor didactice afectează procesul de învățare, față de 39% în media OECD.
Sprijinul părinților rămâne ridicat, dar absenteismul este o problemă
Relația dintre elevi și familie apare într-o lumină mai bună în datele PISA. 76% dintre elevii români spun că părinții îi întreabă cel puțin o dată pe săptămână ce au făcut la școală, iar 63% discută cu părinții, săptămânal, despre problemele întâmpinate la școală. Spre deosebire de multe alte țări participante la evaluare, aceste valori nu au scăzut în România față de 2022.
În schimb, absenteismul continuă să fie o problemă. Imaginea de ansamblu este una contradictorie: elevii români se declară curioși și dispuși să depună efort, iar sprijinul familiei rămâne ridicat. Totuși, aproape jumătate dintre ei nu ating competențele minime la materiile evaluate, iar diferențele dintre copiii avantajați și cei dezavantajați sunt tot mai mari.
Rezultatele PISA 2025 indică astfel o problemă care depășește performanța individuală la teste: șansele educaționale ale unui copil sunt încă puternic influențate de mediul din care provine și de școala în care ajunge.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment