O cercetare recentă sugerează că viața ar putea să nu fi apărut inițial pe Pământ, ci pe Marte. Studiul, publicat în jurnalul PNAS Nexus și citat de Space.com, arată că anumite bacterii extremofile pot rezista unor condiții similare celor create atunci când asteroizii lovesc suprafața unei planete și aruncă fragmente de rocă în spațiu.
Aceste rezultate susțin ideea că microorganismele ar putea supraviețui unei călătorii între planete, transportate în interiorul fragmentelor de rocă, și ar putea astfel „semăna” viața pe alte lumi, inclusiv pe Pământ. În același timp, descoperirea ridică întrebări importante pentru viitorul explorării spațiale și pentru regulile de protecție planetară.
Teoria care propune răspândirea vieții între planete
Ipoteza testată indirect în acest studiu este cunoscută sub numele de litopanspermie. Aceasta presupune că viața se poate transfera între planete prin intermediul fragmentelor de rocă ejectate în urma impacturilor cu asteroizi.
Deși teoria este discutată de mult timp, ea rămâne nedemonstrată. Dovezile directe privind existența vieții pe Marte, trecută sau prezentă, sunt încă limitate, chiar dacă au apărut indicii în ultimii ani.
O bacterie extrem de rezistentă, testată la limite
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au studiat bacteria Deinococcus radiodurans, cunoscută pentru capacitatea sa de a supraviețui în condiții extreme, inclusiv radiații intense, temperaturi scăzute și uscăciune severă. Datorită rezistenței sale, aceasta este supranumită și „Conan bacteria”.
În cadrul experimentului, bacteriile au fost plasate între două plăci de oțel și supuse unor impacturi simulate cu ajutorul unui proiectil lansat cu o viteză de aproximativ 480 km/h. Presiunea generată a variat între 1 și 3 gigapascali, valori mult peste presiunea întâlnită în cele mai adânci zone ale oceanelor Pământului.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Aproape toți microbii au supraviețuit la presiuni de 1,4 gigapascali, iar aproximativ 60% au rămas în viață chiar și la 2,4 gigapascali. La presiuni mai mici, celulele nu au prezentat daune semnificative, însă la valori mai ridicate au fost observate rupturi ale membranei și leziuni celulare.
„Redefinim continuu limitele vieții”, a declarat pentru New York Times Madhan Tirumalai, microbiolog la Universitatea din Houston, care nu a fost implicat în studiu.
Rezultatele care schimbă modul în care înțelegem viața
Pe măsură ce presiunea a crescut, cercetătorii au observat o activitate mai intensă în genele responsabile de repararea ADN-ului și de menținerea integrității celulare. Acest lucru sugerează că bacteriile nu doar rezistă, ci activează mecanisme de protecție în condiții extreme.
Experimentul a continuat până când structura de susținere a cedat, nu din cauza bacteriilor, ci din cauza limitelor echipamentului. În acest context, rezultatele indică faptul că anumite forme de viață ar putea supraviețui unor condiții compatibile cu transferul între planete.
„Viaţa ar putea supravieţui ejectării de pe o planetă şi mutării pe alta”, a declarat Kaliat Ramesh, inginer mecanic la Universitatea Johns Hopkins și co-autor al studiului. „Aceasta este o descoperire cu adevărat importantă care schimbă modul în care gândim despre cum începe viaţa şi cum a apărut viaţa pe Pământ”.
Aceste descoperiri ar putea influența viitoarele misiuni spațiale, inclusiv modul în care sunt concepute regulile pentru a preveni contaminarea interplanetară și pentru a proteja potențialele forme de viață de pe alte planete.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment