Un studiu recent sugerează că boala Parkinson ar putea începe într-o zonă complet diferită de cea considerată până acum. Afecțiunea este asociată în mod tradițional cu afectarea creierului și cu scăderea nivelului de dopamină, însă noile date indică o posibilă origine în afara sistemului nervos central.
Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea Wuhan, s-a concentrat pe proteina alfa-sinucleină (α-Syn), considerată esențială în apariția bolii. Atunci când această proteină se acumulează anormal, ea formează agregări care afectează neuronii și duc la simptomele caracteristice.
Proteine anormale descoperite în afara creierului
Rezultatele studiului arată că aceste acumulări nu apar doar la nivel cerebral. Cercetătorii au identificat aglomerări de α-Syn și în alte țesuturi, ceea ce ridică ipoteza că procesul ar putea începe în afara creierului.
Analiza a inclus experimente pe șoareci modificați genetic, dar și probe de țesut uman, inclusiv de la persoane cu boala Parkinson și de la pacienți cu boală cronică de rinichi.
În rinichii a 10 din 11 persoane cu Parkinson sau demență asociată cu corpi Lewy au fost găsite acumulări anormale ale proteinei. În același timp, modificări similare au fost identificate la 17 din 20 de pacienți cu afecțiuni renale, chiar dacă aceștia nu prezentau simptome neurologice.
Acest tipar susține ipoteza că procesul ar putea începe în altă parte decât se credea, înainte ca efectele să devină vizibile la nivelul creierului.
Cum ajung aceste proteine în creier
Testele pe animale au oferit indicii importante. Șoarecii cu organe sănătoase au reușit să elimine proteinele injectate, însă la cei cu funcții afectate acestea s-au acumulat și ulterior au ajuns în creier.
În experimentele în care conexiunile nervoase dintre organe și creier au fost întrerupte, răspândirea nu a mai avut loc, ceea ce sugerează existența unui traseu prin care proteinele pot migra.
Cercetătorii au analizat și rolul circulației sanguine. Reducerea nivelului de α-Syn din sânge a fost asociată cu mai puține leziuni cerebrale, indicând că proteina poate contribui la evoluția bolii și prin acest mecanism.
Ce ar putea schimba această descoperire
Studiul are și limite. Numărul probelor umane este relativ mic, iar modelele pe animale nu pot reproduce complet procesele din organismul uman.
Chiar și așa, rezultatele deschid o direcție nouă de cercetare și ar putea schimba modul în care este înțeleasă apariția bolii Parkinson. Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unor metode diferite de diagnostic și tratament.
Cercetarea a fost publicată în revista Nature Neuroscience.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment