Expunerea îndelungată la aer poluat nu afectează doar plămânii și sistemul cardiovascular, ci poate avea consecințe importante și asupra metabolismului. Un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Zurich sugerează că particulele fine din aer pot contribui la apariția obezității și a diabetului, prin mecanisme complexe care influențează modul în care organismul procesează energia.
Cum influențează poluarea metabolismul
Cercetarea arată că expunerea cronică la particule fine, cunoscute sub numele de PM2.5, poate perturba funcționarea țesutului adipos brun. Acest tip de grăsime are un rol esențial în reglarea temperaturii corpului și în arderea caloriilor, contribuind la menținerea echilibrului metabolic.
În cadrul experimentului, șoarecii au fost expuși la aer poluat timp de mai multe luni, în condiții care simulează mediul urban. Comparativ cu animalele care au respirat aer filtrat, aceștia au prezentat semne clare de afectare metabolică, inclusiv o sensibilitate redusă la insulină.
Rolul modificărilor epigenetice
Analizele au indicat că poluarea aerului determină modificări la nivelul expresiei genelor, fără a altera structura ADN-ului. Aceste schimbări, cunoscute drept mecanisme epigenetice, influențează modul în care celulele funcționează.
Cercetătorii au observat alterări în procese esențiale precum producerea de energie, metabolismul lipidelor și răspunsul la stresul oxidativ. În același timp, au apărut semne de acumulare de grăsime și deteriorare a țesutului adipos brun.
Două enzime, HDAC9 și KDM2B, au fost identificate ca factori cheie în aceste modificări. Ele intervin în reglarea activității genelor prin modificarea histonelor, proteinele asociate ADN-ului. Atunci când aceste enzime au fost inhibate experimental, funcționarea metabolică s-a îmbunătățit, sugerând un posibil punct de intervenție terapeutică.
Implicații pentru sănătatea publică
Rezultatele susțin ideea că poluarea aerului joacă un rol mai ampl decât se credea în dezvoltarea bolilor metabolice. Pe lângă efectele deja cunoscute asupra sistemului respirator și cardiovascular, particulele fine pot contribui la rezistența la insulină și la dezechilibre energetice.
Cercetătorii subliniază că aceste descoperiri pot deschide noi direcții pentru prevenție și tratament, dar și pentru politici publice care să limiteze expunerea la poluanți. În contextul urbanizării accelerate, impactul aerului pe care îl respirăm devine un factor tot mai important în sănătatea pe termen lung.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment