Menținerea unui program constant de somn, activitate și expunere la lumină ar putea fi asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
Rezultatele, publicate în revista JAMA Network Open, sugerează că organismul funcționează mai eficient atunci când ritmul zilnic rămâne stabil și este sincronizat cu ceasul biologic natural.
Ce este îmbătrânirea biologică
Spre deosebire de vârsta cronologică, care reprezintă numărul anilor împliniți, vârsta biologică reflectă gradul de uzură al organismului și starea generală de sănătate a diferitelor sisteme din corp.
Pentru a analiza relația dintre rutină și procesul de îmbătrânire, cercetătorii au monitorizat timp de o săptămână activitatea a 207 adulți vârstnici. Au fost evaluate nivelul de mișcare, perioadele de odihnă, somnul și expunerea la lumină.
Oamenii de știință au urmărit cât de regulate erau aceste tipare și cât de bine delimitate erau intervalele de activitate față de cele de repaus.
Ce au descoperit cercetătorii
Datele colectate au fost comparate cu patru așa-numite „ceasuri epigenetice”, instrumente care estimează vârsta biologică pe baza unor modificări chimice ale ADN-ului detectate în probe de sânge.
Deși cele patru metode de evaluare nu au oferit rezultate identice, cercetătorii au identificat o asociere clară între existența unei rutine regulate și o îmbătrânire biologică mai lentă.
Participanții care aveau programe haotice, cu schimbări frecvente între perioadele de activitate și odihnă și fără un ritm zilnic constant, au prezentat mai multe semne asociate îmbătrânirii accelerate.
Efectele au fost mai evidente la anumite categorii
Potrivit autorilor, asocierea dintre rutina zilnică și ritmul de îmbătrânire a fost mai pronunțată în cazul femeilor și al participanților albi.
Analiza a luat în calcul și alți factori care ar fi putut influența rezultatele, inclusiv vârsta, nivelul de educație și anumite afecțiuni medicale preexistente.
Cu toate acestea, cercetătorii atrag atenția că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.
Sunt necesare cercetări suplimentare
Participanții au fost evaluați doar într-un anumit moment, fără o monitorizare pe termen lung. Din acest motiv, cercetătorii nu pot afirma cu certitudine că o rutină regulată încetinește procesul de îmbătrânire, ci doar că există o asociere între cele două.
„Rezultatele noastre sugerează că ritmurile de odihnă și activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulți”, a declarat Adam Spira, specialist în psihopatologie la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health.
Autorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mai bine modul în care obiceiurile zilnice influențează sănătatea pe termen lung și procesele biologice asociate îmbătrânirii.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment