Plânsul unui alt bebeluș declanșează în creierul unui nou-născut o reacție mai intensă decât vorbirea. Rezultatul apare într-un nou studiu internațional care analizează modul în care creierul răspunde la sunetele umane încă din primele zile după naștere.
Cercetarea a fost publicată în Developmental Cognitive Neuroscience, iar printre oamenii de știință implicați s-a numărat și Irene de la Cruz Pavia, cercetătoare la Universitatea Deusto din Bilbao, potrivit Agerpres.
Un răspuns cerebral care apare înainte ca limbajul să fie înțeles
Nou-născuții sunt deja familiarizați cu vocea umană atunci când vin pe lume. În ultimele luni de sarcină, sunetele din jurul mamei ajung până la făt, ceea ce îi oferă creierului o primă experiență cu vorbirea. Cu toate acestea, experimentul a arătat că familiaritatea cu vocea nu înseamnă neapărat și cea mai puternică reacție cerebrală.
La bebelușii testați, plânsul altor nou-născuți a provocat o activare neuronală mai mare decât vorbirea. Cercetătorii consideră că rezultatul poate oferi indicii despre felul în care se formează încă de la început mecanismele implicate în comunicarea socială.
Cum au făcut comparația cercetătorii
Pentru a observa diferența, echipa a analizat două grupuri distincte. Primul a fost format din 25 de bebeluși cu vârste între una și patru zile, născuți la Spitalul Necker-Enfants Malades din Paris. Aceștia fuseseră expuși limbii franceze înainte de naștere. Al doilea grup a inclus 27 de adulți italieni de la Universitatea din Padova, care nu vorbeau franceză. Aceștia au ascultat fraze în franceză fără să le poată înțelege sensul.
Activitatea cerebrală a fost înregistrată cu ajutorul unei tehnici neinvazive de neuroimagistică. Pentru bebeluși au fost folosite înregistrări cu plânsul altor nou-născuți, iar adulții au ascultat secvențe de vorbire în franceză.
Bebelușii și adulții au avut reacții opuse
Datele obținute au arătat un contrast clar între cele două categorii. În cazul adulților, vorbirea a produs o activare cerebrală mai puternică decât plânsul. La nou-născuți, raportul s-a inversat: plânsul a generat răspunsul neuronal mai intens. Diferența este importantă deoarece adulții din experiment nu cunoșteau limba franceză. Prin urmare, reacția lor la vorbire nu depindea de înțelegerea mesajului transmis.
La bebeluși, în schimb, stimulul care a provocat cea mai puternică reacție a fost un sunet pe care ei înșiși îl folosesc în mod natural pentru a comunica.
Plânsul ar putea avea o semnificație specială pentru creier
Una dintre interpretările cercetătorilor pornește tocmai de la această diferență comportamentală. Bebelușii nu pot folosi încă limbajul pentru a transmite informații, însă plânsul reprezintă una dintre principalele lor forme de comunicare. Adulții folosesc vorbirea pentru a interacționa, iar nou-născuții folosesc plânsul. Faptul că fiecare grup a prezentat cea mai puternică reacție la comportamentul pe care îl poate produce ridică ipoteza unei legături între propriul repertoriu de comunicare și modul în care creierul procesează aceste semnale.
Cercetarea nu arată că nou-născuții „înțeleg” plânsul altui copil în sensul în care un adult înțelege un mesaj verbal. Ea indică însă faptul că acest tip de sunet declanșează o activitate cerebrală deosebit de puternică încă din primele zile de viață. Descoperirea contribuie astfel la înțelegerea modului în care creierul uman este pregătit să reacționeze la semnale vocale și sociale înainte ca limbajul să poată fi folosit sau înțeles.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment