Toată lumea vrea o casă în care să locuiască şi din ce în ce mai mulţi oameni din întreaga lume preferă să aibă case de tipul acelora din Europa şi America de Nord. Totuşi, materialele industriale de construcţie sunt adesea rare, scumpe şi alternative, iar materialele durabile sunt o alegere mai bună.
„Oamenii vor să construiască o casă bună, toată lumea vrea să aibă o casă bună,” spune Khanjan Mehta, directorul Humanitarian Engineering and Social Entrepreneurship Program şi profesor asistent în inginerie de proiectare. „Dar ce face ca o casă să fie bună? Lemnul, fierul, betonul sau bambusul?”
„Totul depinde de context. În unele locuri, fierul şi betonul sunt perfecte, în timp ce baloturile de paie şi bambusul sunt optime în alte locuri. Ar trebui să evaluăm ceea ce este durabil din punct de vedere economic, social şi ecologic la scara necesară într-o anumită locaţie,” spune el.
Mehta admite că deseori locuinţele indigene sunt temporare. Sezonier sau anual, aceste locuinţe trebuie reparate sau înlocuite din cauza vremii sau a uzurii. Totuşi, trecerea la construcţiile din beton nu este neapărat cea mai bună soluţie. În multe locuri din Africa sau Asia de Sud-Est, cimentul – componenta majoră a betonului – este rar şi scump.
„În Zambia, am fost într-un sat mic, iar pereţii din beton se mişcau dacă cineva se sprijinea de ei,” spune Mehta.
El explică faptul că dacă cimentul este scump, muncitorii vor folosi o cantitate mică şi vor adăuga în schimb betonului nisip, acesta fiind mai accesibil. Acest amestec, totuşi, nu are puterea sau longevitatea acelor amestecuri de beton făcute cum trebuie.
„În Kenya de Vest, pe malul Lacului Victoria, toate casele au acum acoperişuri din tablă,” spune Mehta. „Acum 10 ani, nimeni nu avea acoperiş de tablă, iar acum acestea sunt denumite după numele firmei care le fabrică.”
Această marcă reflectă faptul că există un singur producător care fabrică acoperişuri din tablă, fapt ce creează un monopol care ar putea duce la manipularea preţurilor.
În opinia lui Mehta, un proiect, o fermă de mori de vânt, a eşuat din cauza faptului că exista doar un singur furnizor de fier. Materialul s-a scumpit atât de tare, încât morile de vânt nu au putut fi construite.
„Trebuie să găsim acele tipuri de materiale care sunt economice, ecologice şi acceptate în societate,” spune Mehta. „Aceste materiale trebuie să fie, de asemenea, scalabile.”
Defrişarea pădurilor cu scopul de a planta bambus pentru a fi folosit în construcţii nu este soluţia. Oamenii pot folosi materialele rare disponibile pe plan local pentru a-şi construi casele personale, dar această strategie nu va putea fi folosită pentru a putea construi casele unui întreg oraş sau ale unui sat deoarece nu sunt îndeajuns de multe pentru a putea îndeplini cererea.
„Putem noi cultiva ciuperci şi să le transformăm în materiale puternice de ambalare sau în PFL pentru construcţii?,” spune Mehta.
Agricultura de ciuperci şi transformarea ciupercilor în materiale nu numai că ar fi durabile, dar ar şi crea locuri de muncă, acesta fiind un factor important deoarece mai mult de jumătate din numărul tinerilor din Africa nu sunt angajaţi.
O altă abordare foloseşte vasele de ceramică aruncate ca un strat între cele două nivele ale unui acoperiş. Vasele sunt uniforme, ieftine şi uşor de fabricat. Instalarea lor pe acoperiş asigură un spaţiu de izolare, în felul acesta nu mai este nevoie de alte materiale scumpe.
„În prezent sunt câteva abordări practice, dar toată lumea vrea o casă permanentă,” spune Mehta. „Probabil, casele temporare sunt o alegere mai bună pentru unii deoarece ei încorporează diferite stiluri culturale.”
Locuitorii Kenyei de Sud şi ai Tanzaniei de Nord construiesc structuri din lemne legate cu sfori şi acoperite cu noroi pentru a le izola. Aceştia trebuie să adauge periodic un nou strat de noroi. Gaura care obişnuia să fie lăsată pentru a permite luminii soarelui să intre în încăpere nu mai există astăzi iar casele sunt mai greu de menţinut sau de mutat.
„Oamenii văd lucrurile occidentale ca fiind mai bune, mai moderne şi de aceea ei cred că este bine,” spune Mehta. „Casele tradiţionale pot fi la fel de „la modă” şi chiar mai durabile.”
Leave a comment