Pentru un câine sau o pisică, fiecare schimbare de familie înseamnă mai mult decât mutarea într-un alt loc. Înseamnă pierderea oamenilor, a rutinei și a mediului pe care abia începuseră să le considere sigure. Atunci când această experiență se repetă, consecințele pot deveni vizibile atât în comportament, cât și în starea generală de sănătate. Studiile din domeniul etologiei și medicinei veterinare arată că abandonul repetat este asociat cu un nivel ridicat de stres și poate afecta modul în care animalele reacționează la oameni și la mediul înconjurător.
De ce schimbările repetate sunt atât de dificile
Animalele de companie, în special câinii, se bazează pe predictibilitate pentru a se simți în siguranță. Programul zilnic, mirosurile familiare, locul în care dorm și persoanele cu care interacționează devin repere importante.
Atunci când toate acestea dispar brusc, organismul răspunde prin activarea mecanismelor de stres. Cercetările efectuate în adăposturile pentru animale au arătat că nivelul cortizolului, hormon asociat stresului, crește în perioadele de tranziție și poate rămâne ridicat o perioadă îndelungată. Expunerea repetată la astfel de situații poate influența somnul, digestia, funcționarea sistemului imunitar și relația animalului cu oamenii.
Cum se schimbă comportamentul după mai multe abandonuri
Nu toate animalele reacționează la fel, însă multe dezvoltă comportamente care indică o stare emoțională dificilă. Unii câini devin permanent în alertă, reacționează exagerat la zgomote, manifestă anxietate de separare sau au dificultăți în a avea încredere în oameni. Alții aleg strategia opusă și devin retrași, evită contactul și par lipsiți de interes pentru ceea ce se întâmplă în jurul lor. În unele cazuri apar și comportamente repetitive, precum linsul excesiv al labelor, mersul continuu pe același traseu sau rosul compulsiv al obiectelor din jur.
Când stresul persistă prea mult
Specialiștii folosesc termenul de „neputință învățată” pentru a descrie situațiile în care un animal încetează să mai încerce să schimbe o situație pe care o percepe ca fiind imposibil de controlat. În adăposturi, acest fenomen poate fi observat la animalele care nu mai caută interacțiunea cu oamenii, nu mai răspund la joacă și petrec perioade lungi stând nemișcate.
La prima vedere, aceste animale pot părea liniștite sau foarte ascultătoare. În realitate, comportamentul poate reflecta o stare de epuizare emoțională cauzată de stresul prelungit.
Memoria emoțională rămâne activă
Deși animalele nu își amintesc evenimentele în același mod în care o fac oamenii, ele dezvoltă asocieri foarte puternice între anumite experiențe și emoțiile trăite. Un miros, un sunet, o mașină sau chiar un anumit traseu pot reactiva reacțiile de stres mult timp după producerea evenimentului. Din acest motiv, procesul de adaptare într-o familie nouă are nevoie de timp și stabilitate.
Regula 3-3-3 explică procesul de adaptare
Organizațiile de adopție folosesc frecvent regula 3-3-3 pentru a explica etapele prin care trece un câine după ce ajunge într-o locuință nouă.
Primele trei zile sunt, de regulă, dominate de stres și prudență. În următoarele trei săptămâni începe acomodarea cu noul mediu, iar după aproximativ trei luni animalul dezvoltă atașamente stabile și începe să își manifeste comportamentul firesc. Dacă adopția se încheie înainte ca această perioadă să se finalizeze, adaptarea poate fi întreruptă, iar experiența abandonului poate deveni și mai dificilă.
Pisicile pot ascunde mai bine semnele stresului
Și pisicile sunt afectate de schimbările repetate de mediu, chiar dacă reacțiile lor sunt adesea diferite. Multe aleg să se ascundă, evită interacțiunea cu oamenii sau dezvoltă probleme de comportament asociate stresului cronic. Pentru că aceste manifestări sunt mai discrete, ele pot trece ușor neobservate.
Multe abandonuri pot fi evitate
Specialiștii spun că o parte importantă dintre animalele returnate în adăposturi ajung în această situație din cauza unor așteptări nerealiste. Unii adoptatori se așteaptă ca animalul să se adapteze imediat, să fie afectuos din primele zile și să nu manifeste niciun comportament provocator. În realitate, perioada de acomodare poate dura săptămâni sau chiar luni.
Medicii veterinari și specialiștii în comportament recomandă răbdare, menținerea unei rutine stabile și solicitarea ajutorului unui profesionist atunci când apar dificultăți. Studiile arată că nivelul cortizolului poate rămâne crescut timp de mai multe săptămâni după schimbări majore de mediu.
De asemenea, câinii pot asocia anumite mirosuri, locuri sau trasee cu experiențe negative și pot manifesta reacții fiziologice chiar și după o perioadă îndelungată. În multe cazuri, integrarea completă într-o familie nouă necesită câteva luni, motiv pentru care stabilitatea și consecvența sunt considerate esențiale pentru recuperarea emoțională a unui animal care a trecut prin abandon.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment