Cum putem crea un sistem care să favorizeze fermierii şi producătorii locali?

Înainte de a avea “mâncare locală”, am avut doar mâncare. Comunitățile s-au hrănit cu ceea ce s-a produs în regiune, agricultorii vânzând direct către magazine și clienți. Nu era deloc de mirare să mâncăm ceea ce se produce la nivel local.

Pe parcursul ultimilor ani însă, s-a dezvoltat un sistem „mai naționalizat” de producție alimentară şi mai rău decât atât, cumpărăm fructe şi legume care sunt crescute în alte ţări şi transportate mii de kilometri. Pe de altă parte, acest model economic care s-a instituit face ca celor mai mulţi dintre producătorii locali să le fie mai mult decât greu să intre pe piaţă şi să facă faţă concurenţei.

Dacă vrem cu adevărat să dezvoltăm un sistem economic care să sprijine fermierii locali şi care să ne permită nouă, consumatorilor, să mâncăm mai sănătos şi să susţinem eforturile de protejare a mediului, trebuie sa fie întreprinse câteva acţiuni.

1. Şcolile, spitalele și alte instituții trebuie să creeze un angajament de achiziţie de la producătorii locali.

Instituţiile sunt primele care pot crea o piaţă pentru dezvoltarea infrastructurii necesare în scopul de a susţine producătorii locali. Aceste instituții au puterea de a transforma fermierii, prelucrătorii și distribuitorii locali într-o adevărată rețea de lanț de aprovizionare. Contractele încheiate cu astfel de instituţii ar fi suficient de mari pentru a sprijini producătorii locali. Utilizarea lor de produse locale va expune o gamă mai largă a populației la alimentele locale – nu doar pe aceia care frecventează restaurantele la modă.

2. Încheierea de parteneriate cu întreprinderile existente de procesare și distribuție a produselor alimentare.

Multe întreprinderi mici care desfăşoară o activitate de procesare de alimente şi aduc pe piaţă produse noi ar putea să fie mai dispuse să colaboreze cu fermele locale decât să achiziţioneze de la marile lanţuri. Astfel, există șanse mari ca aceștia să fie dispuși să colaboreze cu agricultorii din regiune și să caute o nișă.

3. Construirea unei rețele de fermieri locali care vor colabora.

Este posibil ca fermierii individuali să nu poată satisface nevoile unei instituții mari de carne, lactate sau legume. În schimb, dacă eforturile lor sunt combinate cu cele ale altor fermieri, fiecare dintre aceştia ar putea concura cu distribuitorii multinaţionali.

4. Construiți o infrastructură locală de dezvoltare economică alimentară.

Aflați ce servicii de procesare a alimentelor există în cadrul comunității (cum ar fi ambalarea, de exemplu), precum și modul în care aceste întreprinderi se pot implica în lanțul de aprovizionare. În caz contrar, subliniaţi ce servicii suplimentare sunt necesare și puneți-le în comunitate; Niciodată nu știți unde și cum pot fi create locuri de muncă.Productivitatea financiară este esențială pentru a face ca un sistem alimentar local să funcționeze și trebuie să beneficieze pe toată lumea de-a lungul drumului pentru a fi durabil. .