Timpul petrecut de adolescenți în jocuri video nu spune, de unul singur, dacă acest obicei le influențează negativ dezvoltarea cognitivă. Un studiu realizat pe aproape 4.000 de tineri arată că diferența este făcută de modul în care aceștia se raportează la jocuri, nu doar de numărul de ore petrecute în fața ecranului.
Cercetarea, publicată în revista Computers in Human Behavior, sugerează că utilizarea compulsivă a jocurilor video este asociată cu rezultate cognitive mai slabe, în timp ce simplul timp alocat gamingului nu are aceleași efecte și poate fi chiar corelat cu unele beneficii.
Dependența de jocuri, nu gamingul în sine, ridică probleme
Oamenii de știință explică faptul că este importantă diferența dintre un adolescent care se joacă din pasiune și unul care își pierde controlul asupra acestui comportament.
Participanții care prezentau simptome specifice dependenței de jocuri video au obținut rezultate mai slabe la testele de raționament, memorie, orientare vizual-spațială și abilități verbale sau numerice. De asemenea, aceștia au făcut mai multe erori în exercițiile care necesitau reacții rapide și luarea deciziilor sub presiune.
Potrivit autorilor, această distincție poate explica de ce studiile anterioare au ajuns la concluzii contradictorii privind efectele jocurilor video asupra tinerilor.
Mai multe ore de joc nu înseamnă automat efecte negative
După ce au separat influența comportamentului compulsiv de timpul efectiv petrecut în jocuri, cercetătorii au observat că adolescenții care se jucau mai mult, fără a prezenta semne de dependență, aveau rezultate ușor mai bune în anumite teste cognitive.
Specialiștii atrag însă atenția că această asociere nu demonstrează că jocurile video cresc inteligența sau îmbunătățesc direct performanțele cognitive, ci doar că timpul petrecut în gaming nu este, în sine, un indicator suficient pentru a evalua impactul asupra dezvoltării.
Tipul jocului poate face diferența
Analiza a evidențiat și diferențe în funcție de categoria jocurilor preferate. Jocurile de strategie și cele de tip role-playing au fost asociate cu performanțe mai bune la testele de raționament și abilități verbale.
În schimb, jocurile de tip shooter au avut cea mai puternică asociere cu simptomele specifice dependenței de jocuri video.
Studiul, care a inclus 3.854 de adolescenți cu vârste între 12 și 16 ani, concluzionează că impactul gamingului nu poate fi evaluat doar prin numărul de ore petrecute în fața ecranului. Cercetătorii susțin că modul în care sunt utilizate jocurile și existența unui comportament compulsiv sunt factori mult mai importanți decât durata sesiunilor de joc.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment