Rezultatele PISA 2025 indică o scădere îngrijorătoare a performanțelor școlare în numeroase țări europene, în special la citire și matematică. Andreas Schleicher, unul dintre principalii arhitecți ai evaluării PISA, avertizează că declinul nu se limitează la cunoștințele acumulate: elevii întâmpină tot mai multe dificultăți în a compara informații, a lucra cu texte complexe și a le analiza critic.
În același timp, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale aduce o nouă provocare pentru educație. Potrivit lui Schleicher, utilizarea AI ca simplu instrument pentru obținerea rapidă a unor răspunsuri poate reduce tocmai exercițiul intelectual de care elevii au nevoie pentru a învăța.
Elevii pierd din capacitatea de a analiza informațiile
Testarea PISA 2025 a fost realizată în rândul elevilor de 15 ani din 91 de țări și evaluează modul în care aceștia folosesc cunoștințele de citire, matematică și științe în situații apropiate de viața reală. Datele publicate în această săptămână arată că rezultatele la citire și matematică au ajuns la cele mai scăzute niveluri înregistrate vreodată în țările OCDE.
Schleicher atrage atenția că problema este mai amplă decât scăderea scorurilor. Elevii au dificultăți tot mai mari în a confrunta informații provenite din surse diferite, în a evalua ceea ce citesc și în a înțelege texte mai complexe. Sunt competențe esențiale într-un mediu în care cantitatea de informație disponibilă crește permanent.
De ce inteligența artificială poate deveni o problemă
În acest context, accesul tot mai ușor la instrumente de inteligență artificială ridică întrebări despre felul în care învață elevii. Schleicher subliniază că răspunsurile generate de AI nu sunt întotdeauna corecte. De aceea, utilizatorul trebuie să știe să verifice informația, să o compare cu alte surse și să stabilească dacă poate fi considerată credibilă. Riscul apare atunci când AI este folosit pentru a elimina tocmai efortul intelectual din procesul de învățare. Dacă un elev primește imediat un răspuns și îl preia fără să-l analizeze, nu mai exersează aceleași mecanisme de gândire pe care școala ar trebui să le dezvolte.
Schleicher compară situația cu pregătirea fizică: simplul fapt că privești pe cineva făcând sport nu îți dezvoltă condiția fizică. În același fel, acumularea pasivă de informații nu este suficientă pentru învățare. Progresul apare atunci când elevul lucrează cu ideile, le compară, le pune sub semnul întrebării și ajunge singur la concluzii.
Nu orice utilizare a AI este dăunătoare
Inteligența artificială nu trebuie însă exclusă din procesul educațional. Modul în care este utilizată face diferența. Evaluările OCDE indică faptul că AI poate sprijini învățarea atunci când elevii sunt încurajați să verifice răspunsurile primite, să pună întrebări suplimentare și să analizeze critic informațiile generate.
În unele sisteme de educație, tehnologia este folosită tocmai pentru a-i determina pe elevi să aprofundeze un subiect și să formuleze întrebări mai bune. AI poate fi, de asemenea, un instrument pentru profesori, dacă este folosit pentru îmbunătățirea procesului educațional.
Problema este trecerea de la utilizarea pasivă, în care elevul doar consumă răspunsuri generate automat, la una activă și creativă, în care tehnologia îl ajută să gândească mai profund.
Tehnologia se dezvoltă mai repede decât școala
Adaptarea educației la inteligența artificială este complicată și de viteza cu care evoluează tehnologia. Sistemele școlare au nevoie de timp pentru a schimba programele, metodele de predare și modul în care sunt pregătiți profesorii, în timp ce instrumentele AI se modifică într-un ritm mult mai rapid.
Pentru Schleicher, una dintre marile provocări ale educației moderne este tocmai folosirea responsabilă a tehnologiei. Capacitatea de a inventa noi instrumente nu este însoțită automat de capacitatea de a le integra în mod inteligent în viața de zi cu zi.
Franța, Germania și Spania, printre țările cu scăderi importante
Schleicher a participat la dezvoltarea testelor PISA în anii 1990. Evaluarea a fost concepută pentru a permite compararea rezultatelor sistemelor de educație dincolo de nivelul investițiilor și de numărul de ani petrecuți de elevi în școală.
Rezultatele PISA 2025 evidențiază diferențe semnificative și între statele europene. Elevii din șapte țări membre ale Uniunii Europene au obținut rezultate considerabil peste media OCDE, în timp ce în 13 state performanțele au fost semnificativ sub acest nivel.
Printre țările mari care au înregistrat unele dintre cele mai importante scăderi se află Franța, Germania și Spania. În schimb, Schleicher indică economiile europene mici și dinamice drept exemple pentru modul în care sistemele de educație pot răspunde schimbărilor. Estonia se află printre aceste exemple. Elevii estonieni au obținut cele mai bune rezultate din Europa și s-au situat în top 10 mondial la toate cele trei domenii evaluate de PISA.
Ce ar trebui să se schimbe în școli
În opinia lui Schleicher, educația trebuie să acorde o importanță mai mare competențelor pe care tehnologia le poate înlocui mai greu: gândirea critică, luarea deciziilor, colaborarea și gestionarea unor relații umane complexe.
Elevii ar trebui să participe activ la procesul de învățare, nu doar să primească și să reproducă informații. În acest model, profesorul nu mai este doar cel care transmite cunoștințe, ci are și rolul de mentor și îndrumător care îi ajută pe elevi să înțeleagă, să pună întrebări și să-și dezvolte propriile strategii de gândire.
Această schimbare este cu atât mai importantă într-un moment în care multe țări se confruntă deja cu lipsa profesorilor. Pentru ca dascălii să poată îndeplini un rol mai complex, Schleicher consideră necesar ca aceștia să dispună de mai mult timp pentru interacțiunea directă cu elevii.
Rolul părinților în rezultatele școlare
Responsabilitatea nu revine însă exclusiv școlii. Schleicher atrage atenția și asupra implicării familiei, despre care spune că a scăzut în mod semnificativ în Europa. Părinții nu trebuie să transforme temele într-o activitate pe care o fac împreună cu cei mici ore întregi. Mai important este să transmită că educația contează și să manifeste interes pentru ceea ce se întâmplă la școală.
Datele prezentate de Schleicher indică o diferență importantă: elevii ai căror părinți îi întreabă în mod regulat cum a decurs ziua de școală obțin rezultate echivalente cu un avans de aproximativ doi ani de școlarizare. Într-un sistem educațional în care rezultatele PISA 2025 (si nu numai) arată un declin al unor competențe fundamentale, iar inteligența artificială schimbă rapid modul în care oamenii caută și procesează informația, miza nu mai este doar acumularea de cunoștințe. Capacitatea de a gândi, de a verifica și de a pune informațiile în context devine una dintre cele mai importante competențe pe care școala trebuie să le formeze.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment