Mai multe spații din zona istorică a Sectorului 2 din București ar putea fi transformate în zone pietonale, cu mai multă verdeață, umbră și mobilier urban. Proiectul „Piațete libere” vizează zece spații din cartierele Armenească, Moșilor și Plantelor, însă planurile întâmpină opoziția unor șoferi preocupați de dispariția locurilor de parcare.
Inițiatorii proiectului susțin că intervențiile ar putea contribui la reducerea poluării și la punerea în valoare a patrimoniului arhitectural din această parte a Capitalei. În același timp, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru parcarea mașinilor înainte ca transformările să fie aplicate permanent.
Zece piațete istorice ar urma să fie eliberate de mașini
Proiectul propune regândirea a zece spații stradale, din București, care sunt în prezent ocupate în mare parte de autoturisme. Potrivit lui Grațian Mihăilescu, consilier european pentru orașe inteligente, aceste locuri au o valoare istorică și arhitecturală care este greu de observat atât timp cât spațiul este dominat de mașini. Planul prevede amenajarea unor zone cu spațiu verde, bănci și umbră, dar și crearea unor locuri care să poată găzdui întâlniri sau evenimente culturale.
Pentru a vedea cum ar putea funcționa o astfel de amenajare, circulația a fost oprită temporar într-un weekend. În prezent, multe dintre aceste spații sunt folosite pentru parcare, iar traficul contribuie la aglomerație și poluare.
Problema parcărilor provoacă nemulțumiri
Una dintre principalele probleme ridicate de șoferi este ce se va întâmpla cu autoturismele care sunt parcate în prezent în aceste zone. În cadrul consultărilor au existat inclusiv amenințări cu acțiuni în instanță, potrivit lui Mihăilescu. Acesta spune că proiectul trebuie să fie însoțit de alternative pentru șoferi, inclusiv posibilitatea de a parca la o anumită distanță de locuință.
O parte dintre locuitori preferă însă să aibă mașina cât mai aproape de casă, chiar dacă există locuri de parcare la câteva zeci sau sute de metri distanță. Tocmai această diferență de percepție face ca reorganizarea spațiului public să fie dificil de acceptat pentru toți locuitorii.
Amsterdam, exemplu pentru transformarea spațiului urban
Mihăilescu indică Amsterdamul drept unul dintre orașele care au trecut printr-o transformare importantă a modului în care este utilizat spațiul public. Reducerea spațiului destinat mașinilor și dezvoltarea alternativelor pentru deplasare au fost procese desfășurate pe parcursul mai multor ani.
În aceeași logică, proiectele de tipul „Piațete libere” nu pot produce schimbări complete peste noapte. Inițiatorii susțin că astfel de intervenții pot genera conflicte pe termen scurt, dar urmăresc modificarea modului în care locuitorii folosesc spațiul public pe termen lung.
Trei orașe din România au obiective pentru neutralitate climatică
Sectorul 2 din București, Cluj-Napoca și Suceava se numără printre localitățile din România selectate în cadrul Misiunii europene pentru orașe inteligente și neutre climatic, cu obiectivul de a accelera transformarea urbană până în 2030. Planurile includ extinderea spațiilor verzi, dezvoltarea transportului mai puțin poluant, infrastructură pentru biciclete și renovarea clădirilor pentru reducerea consumului de energie.
În România există și o platformă națională menită să sprijine aceste demersuri, însă lipsa unor fonduri dedicate limitează ritmul proiectelor. Unele investiții au început deja, dar reprezentanții domeniului susțin că este nevoie de finanțare suplimentară pentru ca planurile de transformare urbană să poată fi aplicate la scară mai largă.
Din 2022, Grațian Mihăilescu este membru consultativ al Misiunii Europene pentru orașe inteligente și neutre climatic. În România, acesta conduce UrbaniseHub, organizație care reunește specialiști din mai multe domenii pentru dezvoltarea unor soluții destinate orașelor mai verzi.
„Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment