Pentru mulți dintre noi, zgomotul face parte din normalitatea vieții urbane. Trafic, claxoane, avioane, construcții, muzică de fond — toate formează un fundal constant la care ne-am obișnuit să nu mai fim atenți. Dar faptul că nu îl vedem și că îl „tolerăm” nu înseamnă că nu ne afectează. Din contră, cercetările arată că impactul poluării fonice este mult mai serios decât ne-am fi imaginat: un „ucigaș tăcut” care lovește inima, somnul și sănătatea mentală.
Ce este poluarea fonică și de ce e invizibilă
Organizația Mondială a Sănătății definește poluarea fonică drept zgomotul ambiental peste 55 de decibeli pe timp de zi și 40 de decibeli pe timp de noapte. Practic, orice expunere constantă la sunete de intensitate medie sau mare poate deveni o sursă de stres.
Problema este că zgomotul nu lasă urme vizibile: nu vezi particule, nu miroși nimic, nu simți imediat un disconfort acut. Dar corpul reacționează — hormonii de stres cresc, tensiunea arterială urcă, iar calitatea somnului scade.
Cum ne afectează poluarea fonică
- Bolile cardiovasculare – Expunerea cronică la zgomot crește riscul de hipertensiune, infarct și accident vascular cerebral.
- Tulburările de somn – Zgomotele nocturne perturbă ciclurile de somn profund, chiar și atunci când nu ne trezim complet. Lipsa odihnei afectează memoria și imunitatea.
- Sănătatea mentală – Stres, anxietate, iritabilitate, depresie — toate sunt legate de zgomotul constant, mai ales în mediile urbane aglomerate.
- Performanța cognitivă – Copiii care locuiesc lângă drumuri sau aeroporturi au rezultate școlare mai slabe, conform studiilor europene.
Orașele zgomotoase și hărțile invizibile
În multe capitale europene, inclusiv București, nivelul zgomotului depășește frecvent limitele recomandate de OMS. Comisia Europeană estimează că peste 100 de milioane de europeni sunt expuși la niveluri periculoase de zgomot.
Pentru a vizualiza problema, UE a creat „hărți de zgomot” care arată zonele cele mai expuse la trafic rutier, feroviar și aerian. România, deși are obligația să le facă publice, nu le actualizează suficient de des, ceea ce face ca problema să fie și mai „invizibilă”.
Ce putem face responsabil
- La nivel personal: folosirea dopurilor de urechi sau a căștilor cu anulare de zgomot, alegerea traseelor mai liniștite, protejarea orelor de somn.
- La nivel comunitar: plantarea de arbori ca bariere fonice, crearea de zone pietonale, reducerea traficului.
- La nivel de politici publice: legi mai stricte privind construcțiile, transportul și zgomotul nocturn; campanii de conștientizare pentru cetățeni.
Zgomotul ca formă de responsabilitate socială
Poluarea fonică nu este doar o problemă de confort, ci de sănătate publică. Reducerea zgomotului înseamnă investiții în infrastructură modernă, în transport public mai silențios, în planificare urbană inteligentă. Este un test al responsabilității sociale — al statului, al companiilor și al fiecăruia dintre noi.
👉 Poate că nu putem opri complet sunetele orașului, dar putem decide dacă ele ne conduc viața sau dacă începem să construim un viitor mai liniștit și mai sănătos.
Responsabilitatea se construiește împreună.
Intră pe canalul nostru de WhatsApp Responsabil și fii parte dintr-o comunitate care vrea să schimbe România în bine.
Leave a comment